
about 4 hours ago
Minister di Husticia, Integracion, Transporte Publico y Energia, mr. drs. Arthur Dowers, ta forma parti di delegacion di Reino Hulandes cu e siman aki ta participa na New York na e di 81 Asamblea General di Nacionnan Uni. Como representante di Aruba den delegacion di Reino, Minister Dowers ta participa hunto cu Prome Minister Pisas

Minister di Husticia, Integracion, Transporte Publico y Energia, mr. drs. Arthur Dowers, ta forma parti di delegacion di Reino Hulandes cu e siman aki ta participa na New York na e di 81 Asamblea General di Nacionnan Uni.
Como representante di Aruba den delegacion di Reino, Minister Dowers ta participa hunto cu Prome Minister Pisas di Corsou, Minister Conner di Sint Maarten, Prome Minister Rob Jetten di Hulanda, Minister Berendsen di Asuntonan Exterior, Minister Van Weel di Husticia y Siguridad y Minister Sjoerdsma di Comercio Exterior y Cooperacion pa Desaroyo.
E siman aki, e delegacion di Reino ta atende e High-Level Week di e di 81 Asamblea General di Nacionnan Uni den cual anualmente hefenan di estado, hefenan di gobierno, ministernan y representantenan di organisacionnan internacional for di tur parti di mundo ta reuni na New York, pa trata diferente asunto internacional y retonan global.
Participacion di Aruba como parti di delegacion di Reino ta ofrece oportunidad pa aporta perspectiva y interesnan di Aruba den e dialogonan internacional cu ta tuma luga durante Asamblea General. Pa un isla manera Aruba, cooperacion internacional y representacion den foronan multilateral ta di importancia pa enfrenta retonan cu ta traspasa frontera y cu tin impacto directo riba nos pais y region.
Presencia di Minister Dowers den delegacion di Reino ta reafirma participacion di Aruba den e relacionnan internacional di Reino y ta brinda oportunidad pa mantene dialogo cu partnernan internacional.

about 4 hours ago
Minister di Finanzas, Asunto Economico y Sector Primario, Geoffrey Wever ta anuncia cu riba 14 di september 2026 Gobierno di Aruba a formalisa un “depositoregeling” cu Sociale Verzekeringsbank (SVb) na un balor di Afl. 50 miyon florin y na un interes di 3 porciento. Formalisacion di e areglo aki ta forma parti di Gabinete

Minister di Finanzas, Asunto Economico y Sector Primario, Geoffrey Wever ta anuncia cu riba 14 di september 2026 Gobierno di Aruba a formalisa un “depositoregeling” cu Sociale Verzekeringsbank (SVb) na un balor di Afl. 50 miyon florin y na un interes di 3 porciento.
Formalisacion di e areglo aki ta forma parti di Gabinete AVP-FUTURO su maneho di financiamento y reduccion di debe di Pais Aruba.
E Depositoregeling no ta un instrumento financiero nobo. Desde 1 di januari 2024 e Landsverordening Aruba tijdelijk financieel toezicht (LAft) ta duna gobierno e posibilidad aki. Despues cu gobierno anterior a entrega e cambio di ley di supervision, Parlamento di Aruba a trata y aproba e cambio aki y asina hancra legalmente normanan nobo pa finansa publico sostenibel y reduccion structural di debe.
E cambio aki ta implica cu den caso SVb y AZV como parti di sector colectivo no tin debe propio, nan surplus por wordo uza pa baha debe di Pais Aruba. Esaki por tuma luga, entre otro, den forma di deposito(depositoregeling) cerca Pais Aruba of mediante tene papel di tesoreria (schatkistpapier) den nan portfolio. E areglo cu SVb firma riba 14 di september 2026 ta duna contenido practico y concreto na e posibilidad legal aki. Un posibilidad legal cu e gobierno y parlamento a crea.
Mirando cu ley ta duna gobierno e posibilidad pa haci uzo di surplus di SVb, Gabinete AVP-FUTURO a opta pa transforma e posibilidad legal y e recomendacionnan aki den accion concreto. Como parti di e proceso, Gabinete AVP-FUTURO a pidi CAft su conseho riba esaki. Den su conseho di 16 di juli 2026, CAft a califica e financiamento via SVb como un “bon prome paso” pa, conforme su recomendacionnan anterior, usa surplusnan di fondonan social pa reduccion di debe. CAft a señala tambe cu esaki ta contribui na un financiamento mas eficiente di sector colectivo y por resulta den un reduccion substancial di costo di financiamento.
Conforme e acuerdo, SVb ta deposita Afl. 50 miyon cerca Pais Aruba pa un periodo di 36 luna, contra un interes di 3% pa aña. Na final di e periodo acorda, Pais mester paga e suma principal completamente bek na SVb. Esaki no ta nifica cu fondo di SVb ta wordo transferi gratuitamente na Gobierno. Durante henter e periodo SVb ta mantene un derecho financiero contra Pais Aruba, ta ricibi interes riba e suma deposita y na vencemento ta haya e capital back.
E areglo ta contene tambe garantia pa proteha posicion financiero di SVb y pa sigura cu e institucion por sigui cumpli cu su obligacionnan legal. E suma deposita ta parti di un surplus temporal cu, conforme e acuerdo, no ta necesario pa cubri prestacionnan y gastonan di ehecucion durante e proximo tres añanan fiscal. Esaki tambe ta e factor determinante pa kico SVb a bay di acuerdo cu e areglo aki.
Gobierno ta enfatisa cu e deposito no ta crea ningun debe nobo ni espacio financiero extra pa haci gastonan nobo. E deposito di Afl. 50 miyon ta por lo tanto un di e instrumentonan pa cubri e necesidad di financiamento ya aproba pa Parlamento, y no un financiamento adicional riba esaki. E suma aki tampoco ta wordo usa pa gasto di maneho adicional. E financiamento ta trata refinanciamento di debe publico cu ta vence, un practica cu gobierno anterior tabata haci.

about 4 hours ago
Dialuna ultimo Presidente di Parlamento a yama un reunion cu minister di Finanzas. Fraccion di MEP a haci varios peticion pa reunion pa atende tur e crisisnan den nos pais. Crisis di costo di bida, seguridad, enseñansa, salud, transparencia den Parlamento. Pero eseynan no ta wordo yama. E reunion cu ta wordo yama, ta pa

Dialuna ultimo Presidente di Parlamento a yama un reunion cu minister di Finanzas. Fraccion di MEP a haci varios peticion pa reunion pa atende tur e crisisnan den nos pais. Crisis di costo di bida, seguridad, enseñansa, salud, transparencia den Parlamento. Pero eseynan no ta wordo yama. E reunion cu ta wordo yama, ta pa trata salario maximo di directornan.
Pasobra Minister di Finanzas a pidi Parlamento pa expresa su sentimentonan tocante 4 cambio na e ley Landsverordening Normering Topinkomens (LNT).
“Awe mi no kier debati riba hisa salario di directornan, awe mi kier papia con nos ta bay garantisa cuido di nos pacientnan na Aruba” lider di fraccion di MEP Evelyn Wever-Croes.
Hospital ta demanda gobierno di Aruba pa un pago di 27 pa 29 miyon, cu lo ta gastonan pa cu cuido na turistanan y personanan indocumenta cu no a paga nan cuenta. Nos kier sa ki dia gobierno ta resolve e crisis aki, y garantisa cuido necesario pa nos pacientnan. “Kico ta e solucion riba termino corto? Pasobra cu gobierno kier investiga, ta su bon derecho, investiga numa. Pero no hunga cu salud ni bida di hende” segun lider di fraccion di MEP Evelyn Wever-Croes.

about 4 hours ago
September ta Luna Mundial di Alzheimer, un periodo dedica na aumenta conocemento tocante Alzheimer y otro condicion neurocognitivo, reduci stigma y pone mas atencion riba importancia di un diagnostico adecuado. Dia 21 di september ta ser conmemora anualmente como Dia Mundial di Alzheimer, un fecha dedica na aumenta conscientisacion tocante e condicion, reduci stigma y

September ta Luna Mundial di Alzheimer, un periodo dedica na aumenta conocemento tocante Alzheimer y otro condicion neurocognitivo, reduci stigma y pone mas atencion riba importancia di un diagnostico adecuado. Dia 21 di september ta ser conmemora anualmente como Dia Mundial di Alzheimer, un fecha dedica na aumenta conscientisacion tocante e condicion, reduci stigma y promove mas conocemento tocante diagnostico, cuido y sosten.
E campaña mundial di 2026 ta concentra particularmente riba importancia di diagnostico trempan. Alzheimer’s Disease International, e organisacion cu ta coordina Luna Mundial di Alzheimer, ta pone e tema di e aña aki riba e beneficio di sa mas trempan cu un persona ta biba cu demencia. E idea central ta cu un diagnostico por habri caminda pa tratamento, cuido, sosten y preparacion tanto pa e persona como pa su famia.
Na Aruba, Fundacion Alzheimer Aruba ta dedica e periodo aki na conscientisacion tocante Alzheimer y otro condicionnan neurocognitivo, cu atencion tambe pa e personanan cu ta biba cu e condicion, nan sernan stima y dunadornan di cuido. Como parti di su actividadnan di e aña aki, e fundacion ta pone enfasis riba importancia di conscientisacion, confiansa, seguridad y speransa. Segun FAA, mas conscientisacion por contribui na un ambiente unda personanan afecta y nan famianan por conta cu mas comprension y sosten.
E enfasis riba diagnostico ta relevante pasobra Alzheimer ta solamente un di diferente condicionnan cu por afecta funcionamento cognitivo. Organisacion Mundial di Salud (WHO), ta defini demencia manera un termino amplio pa diferente malesa cu ta afecta memoria, pensamento y capacidad di un persona pa realisa actividadnan diario. Alzheimer ta e forma mas comun y ta representa aproximadamente 60% pa 70% di casonan di demencia.
WHO ta calcula cu na 2021 alrededor di 57 miyon persona tabata biba cu demencia mundialmente, mientras cu casi 10 miyon caso nobo ta aparece cada aña. Mas cu 60% di personanan cu demencia ta biba den paisnan cu entrada abao of mediano. Demencia ta actualmente e di siete causa principal di morto mundialmente y ta un di e causanan importante di discapacidad y dependencia entre personanan di edad avansa.
Aunke edad ta e factor di riesgo conoci mas fuerte, WHO ta enfatisa cu demencia no ta un consecuencia normal of inevitabel di bira grandi. Ademas, investigacion ta indica cu tin diferente factor cu por influencia riesgo durante bida. Den guianan actualisa publica e aña aki, WHO ta indica cu te cu 45% di riesgo relaciona cu demencia por ta conecta cu factornan cu por ser modifica. Entre nan tin uzo di tabaco y alcohol, falta di actividad fisico, isolacion social, contaminacion di aire y condicionnan cronico manera presion halto y diabetes.
E informacion aki no ta nifica cu tur caso di demencia por ser preveni. Sinembargo, e evidencia internacional ta sostene importancia di un estilo di bida saludabel, maneho adecuado di condicionnan cronico y contacto social manera parti di un enfoke mas amplio pa proteha salud cognitivo durante bida.
Na Aruba, Fundacion Alzheimer Aruba ta dedica luna di september no solamente na informacion tocante Alzheimer, sino tambe na otro condicionnan neurocognitivo. E campaña local ta inclui informacion pa famia, dunador di cuido y gruponan di sosten, cu atencion pa reconocemento di señalnan, importancia di un diagnostico confiabel y derecho di personanan cu ta biba cu un condicion neurocognitivo.
Como parti di e programa di 2026, Fundacion Alzheimer Aruba a inicia su Siman di Sinta Color Teal, cu ta tuma lugar di 20 pa 27 di september. E siman a cuminsa diadomingo 20 di september cu un momento di oracion na Misa Santa Teresita na San Nicolas, dedica na salud, fortaleza y speransa pa personanan cu un condicion neurocognitivo, nan sernan stima y dunadornan di cuido.
E uzo di sinta color teal tin un historia den actividadnan di conscientisacion di Fundacion Alzheimer Aruba. Den añanan anterior e organisacion a organisa actividadnan durante e siman aki, entre otro sesion informativo, actividad comunitario y programa dirigi na famia y dunadornan di cuido. Den 2023, por ehempel, e fundacion a dedica atencion na tema manera personanan cu condicion neurocognitivo cu ta perde orientacion y e fenomeno conoci manera sundowning (un fenomeno neurologico y di comportacion caracterisa pa un aumento den confusion, agitacion, ansiedad y intrankilidad cu tipicamente ta cuminsa den oranan laat di atardi, anochi, of segun cu scuridad ta cay).
Fundacion Alzheimer Aruba tin hopi aña activo den e tereno aki. Durante añanan su trabao a mantene un enfoke riba cuido y trato cu dignidad pa personanan cu condicion neurocognitivo. E organisacion ta forma parti tambe di rednan internacional relaciona cu Alzheimer y demencia.
E impacto di demencia, mientras tanto, ta bay mas leu cu e persona cu ta haya e diagnostico. WHO ta señala cu famia y otro dunadornan di cuido informal ta carga un parti importante di e cuido. Na nivel mundial, dunadornan di cuido informal ta dedica un promedio di cinco ora pa dia na cuido y supervision. E impacto por ta fisico, emocional, social y financiero, mientras cu falta di informacion y stigma por dificulta acceso na diagnostico y sosten adecuado.
P’esey conscientisacion ta sigui forma un parti importante di e contesta na Alzheimer y otro condicionnan neurocognitivo. E meta no ta solamente pa reconoce perdida di memoria, sino tambe pa compronde cu cambionan cognitivo por tin diferente causa y cu evaluacion profesional ta importante pa determina kico realmente ta pasando.
Cu Luna Mundial di Alzheimer y Siman di Cinta Color Teal, Fundacion Alzheimer Aruba ta pone e tema un biaha mas den atencion publico. E campaña di e aña aki ta pone particularmente enfasis riba un diagnostico confiabel, informacion corecto y sosten pa famia y dunadornan di cuido. Den un contexto mundial unda miyones di persona ta biba cu algun forma di demencia, e mensahe ta cu reconocemento y evaluacion adecuado por forma e prome paso pa acceso na cuido, sosten y un trato cu dignidad.

about 4 hours ago
Ex-minister Otmar Oduber a anuncia cu e lo apela e sentencia cu Corte Comun di Husticia (Hof) a dicta den su contra den caso Flamingo. Den un declaracion por escrito fecha dia 22 di september, Oduber a indica cu e lo sigui su defensa usando e medionan legal disponibel. El a indica cu tin argumento

Ex-minister Otmar Oduber a anuncia cu e lo apela e sentencia cu Corte Comun di Husticia (Hof) a dicta den su contra den caso Flamingo. Den un declaracion por escrito fecha dia 22 di september, Oduber a indica cu e lo sigui su defensa usando e medionan legal disponibel. El a indica cu tin argumento y elemento presenta pa su defensa cu merece ser examina di nobo.
Hof a condena Oduber dia 17 di september na dos aña di prison. Ademas, durante cinco aña e no por ser eligi den un organo representativo ni ocupa un funcion publico. E sentencia ta mas severo cu esun dicta den Prome Instancia na januari 2025. Ministerio Publico tabata pidi tres aña di prison den apelacion.
Den su declaracion, Oduber a bolbe indica cu e ta respeta decision di Corte, pero cu e no ta comparti e conclusionnan. E ex-mandatario ta sostene cu e actonan cu a forma parti di e proceso tabata relaciona cu decisionnan tuma durante su periodo como minister y cu, segun su posicion, nan tabatin como meta atende necesidadnan manera vivienda, trabao y oportunidad pa habitantenan di Aruba.
Oduber a dedica gran parti di su declaracion na e diferencia cu, segun e, ta existi entre e garantia constitucional pa minister na Hulanda y e procedemento aplicabel na Aruba. El a cuestiona pakico minister Hulandes tin un procedemento constitucional particular pa cierto delito relaciona cu ehecucion di nan cargo, mientras cu na Aruba ta aplica otro procedemento.
Den e contexto ey, Oduber a presenta su posicion manera un discusion mas amplio tocante igualdad dentro di Reino. E ta sostene cu su critica no ta dirigi contra Hulanda ni contra pueblo Hulandes, pero contra loke e ta considera un diferencia den garantia institucional entre e paisnan. El a relaciona esaki tambe cu su posicion na fabor di un autonomia mas fuerte pa Aruba.
E ex-minister a enfatisa cu e no ta pidi impunidad ni un trato privilegia. Segun e, su punto ta cu Aruba y su ciudadanonan mester por conta cu garantia efectivo y trato igual dentro di Reino. Tambe el a sostene cu cuestiona un decision hudicial of diferencia entre sistemanan no ta mescos cu falta di respet pa ley.
Tocante e caso penal mes, Oduber a rechasa e idea cu su actonan tabata motiva pa beneficio personal. Sinembargo, den caso Flamingo Hof a considera cu tin suficiente prueba pa varios di e acusacionnan, entre otro fraude contra pais Aruba relaciona cu nombramento algun persona como funcionario publico sin cu nan tabata ehecuta e funcion corespondiente.
Den e parti relaciona cu reparticion di tereno, Hof no a considera cu tin suficiente prueba pa tur e acusacionnan. Oduber a ser absolvi di fraude contra pais Aruba riba e punto specifico ey, aunke Hof si a considera tabatin suficiente prueba pa condena Oduber pa abuso di su funcion.
Cu su declaracion, Oduber ta laga cla cu e proceso hudicial di su parti no ta caba cu e sentencia di Hof. El a indica cu e lo sigui defende su posicion a traves di e posibilidadnan legal cu ainda ta habri.