Bondia Aruba

news_item
Click to read more

Instituto Medico San Nicolas (ImSan) – Interieurverzorger/ster M/V

about 13 hours ago

www.bondia.com
news item

Instituto Medico San Nicolas (ImSan) – Interieurverzorger/ster M/V

about 13 hours ago
news_item
Click to read more

Parlamento ta cuestiona si Corsou ta prepara pa atake cibernetico y emergencia den aviacion

about 13 hours ago

(Curacaochronicle) – Miembronan di Parlamento di Corsou ta exigi mas informacion tocante preparacion di pais pa enfrenta atakenan cibernetico, menasanan geopolitico, restriccionnan di espacio aereo y otro emergencianan cu por interumpi operacionnan di aviacion. E preocupacionnan ta aparece den rapport di comision parlamentario cu ta examina e propuesta di Landsverordening Luchtvaart. PAR ta adverti cu

www.bondia.com
news item

Parlamento ta cuestiona si Corsou ta prepara pa atake cibernetico y emergencia den aviacion

about 13 hours ago

(Curacaochronicle) – Miembronan di Parlamento di Corsou ta exigi mas informacion tocante preparacion di pais pa enfrenta atakenan cibernetico, menasanan geopolitico, restriccionnan di espacio aereo y otro emergencianan cu por interumpi operacionnan di aviacion.

E preocupacionnan ta aparece den rapport di comision parlamentario cu ta examina e propuesta di Landsverordening Luchtvaart.

PAR ta adverti cu operacionnan di aviacion por ser afecta pa tensionnan internacional, atakenan digital, restriccionnan di espacio aereo y interupcionnan di servicionan esencial.

E fraccion ta kere cu procedimentonan skirbi pa emergencia no ta suficiente si institucionnan responsabel no ta coordina regularmente y test nan reaccion den practica.

PAR kier cu Gobierno identifica e protocolnan di emergencia cu actualmente ta vigente y splica ki ora nan a ser test por ultimo via ehercicionan practico.

E fraccion tambe a expresa preocupacion tocante podernan amplio di inspeccion y aplicacion di ley inclui den e legislacion di aviacion proponi.

E kier clarificacion tocante garantianan cu ta proteha informacion comercial sensitivo, dato personal, registronan medico y sistemanan digital durante inspeccionnan regulatorio.

E preguntanan ta bin na un momento cu autoridadnan di aviacion alrededor di mundo ta enfrenta demanda creciente pa proteha tecnologia operacional, sistemanan di comunicacion y informacion sensitivo contra menasanan digital.

Pa Corsou, interupcionnan den servicionan di aviacion por tin consecuencianan pa turismo, comercio, transporte medico y conectividad internacional.

Rapport parlamentario no ta identifica un atake cibernetico specifico cu a afecta infrastructura di aviacion di Corsou ni ta establece cu procedementonan actual di emergencia ta insuficiente.

En bes, e fraccionnan ta pidi evidencia cu pais tin proteccionnan efectivo, responsabilidadnan claramente defini y areglonan di reaccion na emergencia cu ya a ser test.

 

news_item
Click to read more

Comunicado di gobierno: Minister Geoffrey Wever y Gobernador di Estado Falcón ta fortalece cooperacion economico entre Aruba y Venezuela

about 13 hours ago

Minister di Finanzas, Asuntonan Economico y Sector Primario, Geoffrey Wever a ricibi Gobernador di Estado Falcón, Venezuela, Sr. Víctor Clark, durante un bishita oficial na Aruba cu e obhetivo di fortalece e lasonan di amistad, cooperacion y relacion economico entre Aruba y Venezuela. E bishita aki ta marca un paso importante den e relacion entre

www.bondia.com
news item

Comunicado di gobierno: Minister Geoffrey Wever y Gobernador di Estado Falcón ta fortalece cooperacion economico entre Aruba y Venezuela

about 13 hours ago

Minister di Finanzas, Asuntonan Economico y Sector Primario, Geoffrey Wever a ricibi Gobernador di Estado Falcón, Venezuela, Sr. Víctor Clark, durante un bishita oficial na Aruba cu e obhetivo di fortalece e lasonan di amistad, cooperacion y relacion economico entre Aruba y Venezuela.

E bishita aki ta marca un paso importante den e relacion entre ambos pais, mirando cu ta e prome bishita oficial di un gobernador Venezolano desde e reapertura di frontera entre Aruba y Venezuela na augustus 2026.

Durante e encuentro,  Minister Wever y Gobernador Clark a intercambia idea tocante diferente oportunidadnan pa fortalece cooperacion economico y stimula desaroyo sostenibel di ambos pais.

Un di e temanan principal cu a wordo discuti ta e importancia di stimula oportunidadnan comercial, incluyendo organisacion di misionnan comercial y ampliacion di posibilidadnan di importacion y exportacion entre Aruba y Venezuela. Ambos mandatario a enfatisa e importancia di sigui traha na un manera consistente y coordina pa stimula actividad economico, identifica oportunidadnan nobo y atende hunto cu retonan cu por afecta crecemento economico.

Otro tema importante durante e encuentro tabata e posibilidadnan pa fortalece cooperacion den e area di turismo medico. Gobernador Clark a comparti informacion tocante desaroyonan y mehoracionnan den e sector medico di Venezuela, particularmente den Estado Falcón, y a reafirma e interes pa bolbe brinda na residentenan di Aruba acceso na un variedad di tratamento medico specialisa, manera tabata e caso anteriormente.

Durante e reunion, Minister Wever y Gobernador Clark a reconoce e importancia di mantene comunicacion continuo y coordinacion entre ambos parti, cu e obhetivo di fortalece un cooperacion bilateral stabiel, constructivo y fructifero.

E bishita di Gobernador Clark ta reafirma e compromiso comparti pa mantene bon relacionnan diplomatico y economico, explora oportunidadnan nobo di cooperacion y contribui na desaroyo economico sostenibel di Aruba y Venezuela.

 

news_item
Click to read more

Minister Dowers a ricibi Vice-president di Raad van State, mr. Sybrand Buma

about 13 hours ago

Dialuna mainta, Minister di Husticia, Integracion, Transporte Publico y Energia, mr. drs. Arthur Dowers, hunto cu su colega Minister Mervin Wyatt-Ras, a ricibi un bishita di cortesia di Vice-president di Raad van State, mr. Sybrand van Haersma Buma. E bishita a ofrece un oportunidad pa un intercambio cordial di pensamento riba e importancia di mantene

www.bondia.com
news item

Minister Dowers a ricibi Vice-president di Raad van State, mr. Sybrand Buma

about 13 hours ago

Dialuna mainta, Minister di Husticia, Integracion, Transporte Publico y Energia, mr. drs. Arthur Dowers, hunto cu su colega Minister Mervin Wyatt-Ras, a ricibi un bishita di cortesia di Vice-president di Raad van State, mr. Sybrand van Haersma Buma.

E bishita a ofrece un oportunidad pa un intercambio cordial di pensamento riba e importancia di mantene bon relacionnan y fortalece e lasonan di cooperacion entre e paisnan den Reino Hulandes.

Mr. Sybrand Buma ta un politico y hurista Hulandes cu un trayectorio amplio den administracion publico y gobernacion. Prome cu su nombramento como Vice-president di Raad van State na juli 2026, Buma a ocupa e funcion di burgemeester di Leeuwarden for di 2019. Prome cu esey, e tabata miembro di Tweede Kamer di Hulanda durante 17 aña, di cual varios aña como lider di fraccion di CDA.

Su carera profesional a cuminsa na Raad van State, unda e a traha como stafjurist. Cu su regreso na e institucion aki, Buma ta asumi un responsabilidad importante den e structura constitucional di Reino Hulandes.

Raad van State ta un di e institucionnan mas importante den e structura constitucional di Reino. E institucion aki tin un rol importante den asesoramento riba legislacion y gobernacion, mientras cu e Vice-president ta encarga cu direccion diario di e institucion.

Durante e encuentro, a destaca e importancia di dialogo continuo y comprension mutuo entre e diferente paisnan den Reino. Encuentronan na e nivel aki ta contribui na fortalecemento di relacionnan institucional y ta crea oportunidad pa mantene un comunicacion habri y constructivo.

Un aspecto importante di e relacionnan aki ta e respet pa e posicion constitucional, autonomia y responsabilidadnan di cada pais den Reino. Cooperacion y dialogo ta esencial pa mantene relacionnan duradero basa riba confiansa y respet mutuo.

Minister Dowers ta considera e intercambio aki valioso, specialmente den cuadro di e importancia di mantene contacto directo cu representantenan di institucionnan importante den Reino Hulandes.

E encuentro a conclui den un ambiente cordial, cu aprecio mutuo pa e oportunidad di intercambia pensamento y sigui fortalece e bon relacionnan institucional.

 

news_item
Click to read more

Dia Internacional di Derecho di Mucha: Cifranan ta mustra desafio di proteccion, salud y bienestar di muchanan na Aruba

about 13 hours ago

Na ocasion di Dia Internacional di Derecho di Mucha riba dia 20 di november, atencion ta ser dedica na bienestar di muchanan na Aruba. Cifranan local ta mustra desafio relaciona cu maltrato di mucha, salud mental, situacion economico di famianan y acceso na educacion y cuido. Diferente institucion y organisacion ta traha pa fortalece proteccion

www.bondia.com
news item

Dia Internacional di Derecho di Mucha: Cifranan ta mustra desafio di proteccion, salud y bienestar di muchanan na Aruba

about 13 hours ago

Na ocasion di Dia Internacional di Derecho di Mucha riba dia 20 di november, atencion ta ser dedica na bienestar di muchanan na Aruba. Cifranan local ta mustra desafio relaciona cu maltrato di mucha, salud mental, situacion economico di famianan y acceso na educacion y cuido. Diferente institucion y organisacion ta traha pa fortalece proteccion y desaroyo di muchanan na Aruba.

Dia Internacional di Derecho di Mucha ta marca e fecha cu Nacionnan Uni a adopta Convencion di Derecho di Mucha na 1989. E convencion ta reconoce cu tur mucha tin derecho na proteccion, educacion, salud, un ambiente sigur y oportunidad pa desaroya nan potencial. E derecho aki ta aplica na tur persona bao di 18 aña, independientemente di nan origen, situacion economico of circunstancianan familiar.

Na Aruba, diferente institucion publico y organisacion social ta involucra den proteccion di e derechonan aki. Sinembargo, e informacion disponibel ta indica cu ainda tin desafio relaciona cu bienestar emocional, violencia, acceso na servicio y sosten financiero di famianan.

Segun cifranan inclui den e relato anual di Jeugdgezondheidszorg, basa riba informacion di Centraal Bureau voor de Statistiek (CBS) y Registro Civil, na 2023 Aruba tabatin 17.186 mucha den e grupo di edad di 0 te 14 aña. Di e total aki, 4.794 tabatin entre 0 y 4 aña, 5.879 entre 5 y 9 aña y 6.513 entre 10 y 14 aña. E cifranan aki no ta inclui muchanan di 15 te 17 aña.

Di e cantidad aki, 4.794 tabata den grupo di edad di 0 te 4 aña, 5.879 entre 5 y 9 aña y 6.513 entre 10 y 14 aña. E cifranan ta mustra e importancia di servicio dedica na mucha y hoben, tanto den educacion como den salud y proteccion social.

Un di e areanan cu ta genera preocupacion ta violencia y maltrato contra mucha. Bureau Sostenemi, cu ta funciona como instancia di conseho y notificacion di maltrato infantil, ta trata aproximadamente 400 caso pa aña, segun informacion presenta door di gobierno na april 2025.

Na e momento ey, e institucion tabatin cinco trahado social encarga cu tratamento di e casonan. E cantidad ta refleha e demanda pa servicio specialisa, aunke e no ta representa necesariamente e cantidad total di muchanan cu ta experimenta maltrato na Aruba.

Desde 2021, Aruba ta aplica Codigo di Proteccion, un sistema cu ta establece e pasonan cu profesionalnan mester sigui ora tin sospecho di maltrato of inseguridad den ambiente familiar. E sistema ta busca facilita identificacion trempan, coordinacion entre institucionnan y intervencion adecua.

UNICEF Nederland ta colabora cu Aruba den fortalecemento di e sistema aki, incluyendo capacitacion di profesionalnan y desaroyo di herment pa identifica y atende situacionnan di riesgo. E organisacion ta pone enfasis tambe riba sosten pa mayor, prevencion y mehoracion di cooperacion entre servicio social.

Otro fuente importante di informacion ta Telefon pa Hubentud 131, cu durante 2025 a registra 10.481 contacto mediante diferente canal, incluyendo telefon, chat, email y actividadnan informativo.

Di e total aki, 6.380 contacto tabata relaciona cu peticion di informacion, mientras cu 1.034 tabata relaciona cu violencia, 995 cu situacionnan na cas y 864 cu salud mental. Ademas, 484 contacto tabata relaciona cu droga.

E cifranan ta mustra e variedad di preocupacionnan cu mucha y hoben ta presenta. Sinembargo, ta importante aclaria cu e total di contacto no ta representa e cantidad di persona individual cu a busca sosten, ya cu un persona por haci mas cu un contacto.

Telefon pa Hubentud ta dirigi su servicio principalmente na mucha y hoben entre 8 y 24 aña. P’esey, e cifranan no por ser interpreta como informacion exclusivamente di mucha bao di 18 aña.

Salud mental ta otro aspecto importante den desaroyo infantil. Problemanan emocional, tension familiar, experiencia di violencia y dificultadnan social por afecta bienestar di mucha, su relacionnan y su participacion na scol.

Jeugdgezondheidszorg, cu ta forma parti di Directie Volksgezondheid (DVG), ta enfoca riba prevencion, identificacion trempan di problema di salud y sosten na mayor y educadornan. E servicio ta considera salud fisico, emocional, mental y social como elementonan relaciona cu desaroyo saludable.

Ademas di salud y proteccion, situacion economico di famianan ta un factor cu merece atencion. Segun e cifranan mas reciente di CBS pa september 2026, e nivel di bestaansminimum calcula pa un famia consistiendo di dos adulto y dos mucha entre 0 y 14 aña tabata Afl. 5.669.

Na september 2025, e mesun indicador tabata Afl. 5.521, loke ta representa un aumento di Afl. 148 den un aña. E calculacion ta inclui gastonan basico manera alimentacion, vivienda, transporte, salud, educacion y otro necesidadnan.

E cifra no ta indica cuanto famia ta biba den pobreza, pero ta ofrece un referencia di e gastonan necesario pa cubri e necesidadnan di un hogar di e composicion aki.

Un investigacion publica na 2025, titula ‘Kwaliteit van Leven van de Arubaanse Jeugd’, a identifica preocupacionnan relaciona cu dificultad financiero, stress den hogar y desigualdad social. Segun e estudio, profesionalnan di scol y mayornan a señala cu den diferente districto tin limitacion den oportunidadnan pa actividad recreativo, deporte y otro forma di desaroyo despues di scol.

E investigacion ta subraya tambe importancia di sosten na scol, particularmente pa muchanan cu ta enfrenta dificultadnan social of familiar. E observacionnan ta indica cu acceso na actividadnan recreativo y servicio di sosten no ta necesariamente igual pa tur famia.

Den sector di educacion y inclusion, atencion ta ser dedica tambe na muchanan cu necesidadnan special. Durante un reunion di Kingdom Taskforce for Children’s Rights na Aruba na november 2025, e situacion di muchanan cu necesidadnan special a forma parti di e temanan presenta door di Aruba.

E reunion a inclui discusion tocante cooperacion entre e islanan di Reino Hulandes, cuido residencial, sosten na mayor y desaroyo di plannan nacional pa proteccion di muchanan.

Otro asunto pendiente ta implementacion completo di e legislacion relaciona cu cuido di mucha. Na mei 2026, minister di Educacion, Gerlien Croes, a informa cu diferente regulacion necesario pa supervision y otorgamento di permiso na centro di cuido di mucha ainda mester ser finalisa. E trabao ta enfoca riba establecimento di normanan y mecanismo di control pa garantisa calidad y seguridad.

E cifra y investigacionnan disponibel ta duna un idea di e situacion di muchanan na Aruba, pero no ta refleha completamente tur e circunstancianan cu ta afecta nan bida. Ademas, e informacion ta bin di diferente aña y grupo di edad, loke ta limita comparacion directo entre e resultadonan.

Dia Internacional di Derecho di Mucha ta ofrece un oportunidad pa examina e progreso registra y e necesidadnan cu ainda ta existi. E informacion disponibel ta mustra cu proteccion, salud, educacion, sosten familiar y participacion social ta un aspecto cu ta relaciona directamente cu bienestar di muchanan.

E desafio pa Aruba ta sigui fortalece cooperacion entre institucionnan y garantisa cu e medidanan existente por contribui na un ambiente sigur y saludable, caminda tur mucha tin oportunidad pa crece y desaroya.