
about 19 hours ago
(NLTimes) – Autoridad di Belasting Hulandes y Polis Nacional a keda nombra como e violadornan di privacidad di mas grandi di 2025 na e Big Brother Awards, un premio anual cu ta reconoce organisacion of personanan cu ta infringui riba derechonan digital y privacidad. E premionan a ser entrega na Vlaams Cultuurhuis de Brakke Grond

(NLTimes) – Autoridad di Belasting Hulandes y Polis Nacional a keda nombra como e violadornan di privacidad di mas grandi di 2025 na e Big Brother Awards, un premio anual cu ta reconoce organisacion of personanan cu ta infringui riba derechonan digital y privacidad. E premionan a ser entrega na Vlaams Cultuurhuis de Brakke Grond na Amsterdam.
E grupo di derechonan digital Bits of Freedom ta dunando e premionan pa 20 aña pa enfatisa violacionnan di derechonan digital di ciudadanonan. E aña aki, tanto polis como Autoridad di Impuesto a keda subraya, mientras cu otro destinatarionan a ricibi mencion honorabel pa defende privacidad.
Polis Nacional a gana e premio publico cu 30% di e votonan. Bits of Freedom a cita polis pa monitoria activistanan riba medionan social y despues bishita nan na cas sin autorisacion legal.
Evelyn Austin, director di Bits of Freedom, a bisa, “E falta di conscientisacion di polis di e dinamica di poder desigual aki ta espantoso. Bishitanan di polis no anuncia ta intimidante y por stroba hende di eherce nan derecho di manifesta of libertad di expresion.”
E premio di experto, selecta pa un hurado di cuater miembro, a bay pa Autoridad di Belasting Hulandes. E hurado a critica e instancia pa sigui usa algoritmonan ilegalmente hasta despues di e scandal di beneficionan di cuido di mucha. “Mirando e consecuencianan conoci di algoritmonan discriminatorio, esaki ta parce delibera,” e hurado a bisa, agregando cu e instancia ta mustra poco señal di siña for di erornan di pasado.
Benjamin Jansen, director responsabel pa uso di algoritmo na Autoridad di Impuesto, a bisa cu e instancia ta depende di algoritmonan pa procesa biyones di euro na impuesto eficientemente.
“Ciudadanonan ta spera claridad rapido y, unda ta aplicabel, e devolucion di impuestonan cu a ser paga di mas. Y si, p’esey nos ta usa algoritmonan. Esey tin cu ser haci, pasobra e no por ser procesa manualmente,” Jansen a bisa. El a reconoce cu e Autoridad di Proteccion di Dato a enfatisa e necesidad pa “hustificacion legal y etico fuerte” pa uso di algoritmo y a admiti cu e instancia no semper ta cumpli cu e norma aki.
Mencionnan honorabel a inclui plataforma investigativo BOOS y experto di seguridad cibernetico Bert Hubert, recipientenan di e Premio Felipe Rodriquez pa defende derechonan digital. BOOS a ser reconoci pa conscientisa derechonan di mucha den su cobertura di vlognan di famia, mientras cu Hubert a ser honra pa proposicionnan cu ta sostene soberania digital Hulandes sin dependencia di Merca. Otro ganadornan a inclui The Rights Forum, Plant en Olijfboom, y PAX.
Aña pasa, e premio publico a bay pa minister di Finanzas Eelco Heinen (VVD) pa politicanan cu indirectamente a conduci na violacion di privacidad y discriminacion, incluyendo e uso di algoritmonan discriminatorio, mientras cu DPG Media a gana e premio di experto pa practicanan di rastreo y profilacion diario.

about 19 hours ago
Durante 2025, Aruba a registra 1,028,071 Visa cardholders di 152 pais, cu a genera un total di USD 696 miyon den gasto. Esaki ta mustra un patronchi di gasto amplio, unda tanto cardholders como transaccionnan a sigui subi na ritmo saludabel. Den 2025, Restaurants & Dining a keda e categoria cu mas gasto, totalizando USD

Durante 2025, Aruba a registra 1,028,071 Visa cardholders di 152 pais, cu a genera un total di USD 696 miyon den gasto. Esaki ta mustra un patronchi di gasto amplio, unda tanto cardholders como transaccionnan a sigui subi na ritmo saludabel.
Den 2025, Restaurants & Dining a keda e categoria cu mas gasto, totalizando USD 204.4 miyon. Hotels & Lodging a sigui cu USD 166.9 miyon, y Retail cu USD 153.6 miyon. Food & Grocery (USD 46.3 miyon) y Transportation (USD 31.2 miyon) tambe a forma parti di gasto principal. Ademas, diferente regionnan ta mustra comportacion distinto: Estados Unidos y Canada ta gasta mas den dining y lodging, Europa ta dedica un porcion mas grandi na alohamento, y Latino America ta gasta na un manera mas balansa den retail, dining y grocery.
Estadistica conforme actualisacion den e industria di turismo Stayover, estadia y participacion di mercado
E panorama di turismo pa januari 2026 ta mustra un combinacion solido di yegadanan, estadia prolonga y un mescla amplio di mercado. Aruba a ricibi un total di 136.578 bishitante stayover, mientras cu e cantidad total di nochinan di estadia a yega 1.064.432, resultando den un promedio di estadia, esta Average Length of Stay (ALOS) di 7.8 anochi, un cifra cu ta refleha un nivel mas halto di compromiso y interaccion cu Aruba como destinacion.
Ademas, e region Norte Americano a contribui na un total di 73.9% di bishitante, sigui pa Latino America cu 18.9%. Europa a contribui cu 4.7%, mientras cu otro regionnan a contribui cu 2.5% di bishitante.
Momentum tabata mas fuerte for di Latino America. Argentina a mustra e rendimento mas fuerte y a sobrepasa Canada den total di yegadanan durante e luna. Tambe, bishitantenan for di Argentina a keda mas largo cu e promedio general. E tendencia aki tabata fortifica pa e airlift nobo, ora cu Aerolineas Argentinas, cu a cuminsa su vuelo pa Aruba na januari, a mustra un rendimento fuerte na su fase inicial.
Dato di profiel di bishitante ta enfatisa e atraccion di Aruba como destinacion pa varios generacion: Generacion X y Baby Boomers hunto ta forma 54.1% di tur bishitante, mientras cu un crecemento continuo den bishitante Gen Z ta refleha biahe multi‑generacional y tambe un segmento mas hoben cu ta sigui crece. Tambe mester menciona cu satisfaccion general di bishitante a keda halto, reforsando e experiencia fuerte cu Aruba ta ofrece como destinacion.
Na centro di e strategia turistico di Aruba tin un vision mas amplio: un transicion for di turismo tradicional pa un economia di bishitante regenerativo, un modelo cu ta duna bek. E enfoke ta riba stabilisa e cantidad di bishitante mientras ta atrae e bishitante corecto pa medio di un strategia di reemplaso, duna prioridad na bishitante di balor halto cu ta keda mas largo, ta contribui mas na economia local y cu ta comparti balornan di biahe responsabel.

about 19 hours ago
Diaranson merdia, un delegacion di Eerste y Tweede Kamer Hulandes cu ta na Aruba pa e Interparlamentair Koninkrijksoverleg (IPKO), riba invitacion di Minister di Husticia y Energia, mr. drs. Arthur Dowers, acompaña pa Director di RDA Robert Henriquez y Director Financiero di RDA Frederick Nuboer, a haci un recorido extenso riba e tereno di refineria.

Diaranson merdia, un delegacion di Eerste y Tweede Kamer Hulandes cu ta na Aruba pa e Interparlamentair Koninkrijksoverleg (IPKO), riba invitacion di Minister di Husticia y Energia, mr. drs. Arthur Dowers, acompaña pa Director di RDA Robert Henriquez y Director Financiero di RDA Frederick Nuboer, a haci un recorido extenso riba e tereno di refineria.
E anuncio recien di Prome Minister Hulandes Dick Schoof y Prome Minister Mike Eman tocante e futuro di e industria petrolero na Aruba, a haya atencion di e delegacion Hulandes. Durante e bishita, nan por a constata personalmente e estado actual di e facilidad: un instalacion cu infrastructura di hero bieu frustia, tubonan cu a cay, structuranan cu a collapse pa falta di mantencion y areanan grandi cu ta contamina cu diferente residuo industrial manera pitch y azufro. E condicion actual di e structuranan den e refineria ta asina deteriora cu ta haci cualkier trabao di inspeccion sumamente peligroso y ta rekeri trabaonan di desmantelacion di varios “towers y vessels” prome, cual RDA no por carga financieramente. Modernisa e refineria lo rekeri inversionnan extremadamente halto cu no ta economicamente ni ambientalmente hustificabel.
Ademas, e presencia di desperdicio residual, e fraccion mas pisa cu ta keda despues di refinamento di petroleo, y otro contaminacion industrial ta haci e area no apto pa uso recreacional, hotelero of residencial. E prioridad actual ta pa sanea y despues descontamina e tereno principal di e refineria, un proceso tecnico compleho cu por dura mas cu 5 aña prome cu cualkier otro desaroyo por inicia.
Minister Dowers a enfatisa cu decisionnan pa cu e futuro di e refineria mester ta basa riba realismo economico, responsabilidad ambiental y obhetivonan sostenibel pa Aruba. E era petrolero na Aruba ya ta pa pasado y awo mester crea oportunidadnan economico nobo y sostenibel pa futuro generacionnan.
Gobierno ta comprometi cu un vision di transicion responsabel, enfoca riba sostenibilidad, energia mas limpi y reutilisacion strategico di e area industrial, sin compromete siguridad ambiental ni salud publico.
Transparencia, responsabilidad y sostenibilidad lo keda e base di tur decision relaciona cu e futuro di e tereno di refineria.

about 19 hours ago
E desaroyo di Aruba Vacation Park cerca di Hooiberg a keda temporalmente para. Segun medionan local, Corte Comun di Husticia a confirma den apelacion cu e gobierno di Aruba a corectamente rechasa un permiso pa e construccion di un caya. E decision aki ta mantene e minister su decision anterior y ta rechasa e desaroyador

E desaroyo di Aruba Vacation Park cerca di Hooiberg a keda temporalmente para. Segun medionan local, Corte Comun di Husticia a confirma den apelacion cu e gobierno di Aruba a corectamente rechasa un permiso pa e construccion di un caya.
E decision aki ta mantene e minister su decision anterior y ta rechasa e desaroyador su permiso pa construi e infrastructura cu tabatin den plan. Sin e decision aki, e proyecto no por sigui cana.
Segun Corte, gobierno tin e derecho di pone peso significante riba e hecho cu e area rondona pa Hooiberg ta parti di Aruba su red ecologico. E construccion di cayanan y despues pone asfalt riba esaki, por causa daño na e naturalesa di e area. Pa e motibo aki, e minister tin derecho di nenga e permiso den interes di naturalesa y e proteccion di e espacio aki.
E desaroyador a depende riba plannan di subdivision y permisonan anterior den 1990. Sinembargo, Corte a dicidi cu e derechonan bieu aki no ta ofrece ningun garantia ora cu plannan no a keda implementa pa hopi tempo y politicanan y regulacionnan desde e tempo aki a cambia.
E decision ta nifica tambe cu gobierno ta keda cu e flexibilidad di aplica regulacionnan di naturalesa y plan di espacio nobo, te hasta na proyectonan cu ya caba ta existente. Esaki ta conclui en gran parte e proceso legal cu tabatin tocante e permiso cu a nenga, y e desaroyo di e parke di vakantie na Hooiberg, cual actualmente ta den pausa.

about 19 hours ago
Recientemente Corte Comun di Husticia a aumenta significantene e boetnan cu lo impone riba companianan di real estate Arubano pa violacion di regulacionnan contra labamento di placa segun medionan local. Di e forma aki corte ta confirma cu Banco Central di Aruba por tuma accion estricto contra notificacion laat di un transaccion grandi di real

Recientemente Corte Comun di Husticia a aumenta significantene e boetnan cu lo impone riba companianan di real estate Arubano pa violacion di regulacionnan contra labamento di placa segun medionan local.
Di e forma aki corte ta confirma cu Banco Central di Aruba por tuma accion estricto contra notificacion laat di un transaccion grandi di real estate.
Den e casonan en cuestion, cual tabata contra PGM Condobuilders y Poundwise, Corte a declara cu ambos compania no a reporta transaccionnan di real estate cu no ta usual na tempo, manera cu ta stipula den e ordenansa nacional pa prevencion di labamento di placa y financiamento terorista. Den algun caso, a entrega e reportahenan mas cu 1 aña laat.
Banco Central inicialmente a impone boet di 200.000 florin y mas di 263.000 florin. E cantidadnan aki a keda reduci di manera significante den prome instancia. Corte di Apelacion awo a anula e reduccionnan aki grandemente y a pone e boetnan definitivamente na 180.000 y 161.000 florin respectivamente.
Segun Corte, reporta transaccionnan grandi na tempo ta esencial pa preveni labamento di placa y crimen financiero. E hecho cu no tin practica specifico di labamento di placa ni daño identifica, segun e huesnan, disminui e seriedad den falta di cumplimento cu e obligacion aki.
Corte a provee Banco Central guianan cla pa por referencia den futuro. E autoridad aki, cu funcion di superision, por usa un escala ora di determina boetnan, sinembargo mester tambe considera e cantidad absoluto di violacionnan y no solamente e porcentahe.
E decisionnan aki cu corte a tuma ta confirma e regulacionnan contra labamento di placa den sector di real estate di Aruba y e aplicacion estricto di esaki, mientras tambe ta laga cla cu companianan cu tarda pa reporta transaccionnan por anticipa di ricibi castigo financiero pisa.