
about 5 hours ago
If a man dies, can he live again? … You will call, and I will answer you. – Job 14:14, 15 It is with profound sadness and deepest sorrow that we announce the passing of our beloved: Harriet Vivina Lynch-Potter April 10th, 1939 – October 15th, 2026 The funeral arrangements will be announced later.


about 5 hours ago
Laga tur Locual cu ta spera mi ta bunita Laga tur Locual cu mi encontra na caminda ta bunita Laga tur Locual cu ta rondona mi ta bunita Y laga esakinan termina den tur bunitesa Cu honda pena pero conforme cu boluntad di Dios, nos ta anuncia fayecimento di nos ser stima: Ana Fidelia van

Laga tur Locual cu ta spera mi ta bunita
Laga tur Locual cu mi encontra na caminda ta bunita
Laga tur Locual cu ta rondona mi ta bunita
Y laga esakinan termina den tur bunitesa
Cu honda pena pero conforme cu boluntad di Dios, nos ta anuncia fayecimento di nos ser stima:
Ana Fidelia van Ierland-Henriquez
Mihor conoci como ‘Dela’ of Juffrouw Ana
*28-10-2035 – +13-10-2026
Na nomber di su jui: Maureen van Ierland
Manera jui: Winky Winklaar y famia
Cuña: Rita van Ierland-Jansen
Sobrina(o)nan:
Juni Henriquez y juinan Eliandra, Juelaima y Jose Chirino-Henriquez
Daphne Henriquez y jui Donovan
Monique y Pablo Plaza, juinan Zabdi y Vashti
Etienne y Uly Maduro-Suriana, jui Vivienne
Gwendolyn Raaz y Mario Kock
Laurenne Raaz y Anthony de Graaf
Janine van Ierland y juinan Michelle y Eduardo
Clarisse y Tico Dirksz-van Ierland y juinan Kimberly, Celeste, Genevieve, Henri
Sobre subrino- y subrinanan: Azizah y Ara-Maë Henriquez y Jaylie Oduber, Francis y Sandy Bislip, Claudette, Liliana y Jadimir Kwidama, Carry-Ann Wolter-Lambrinos, Emile y Lixander Lambrinos, Jeffrey, Elton y Ulric Statia, Herby y Urvin Paesch, Marloes y Danyel Reinkingh, Clive, Fe y Cherieluschka Paesch, Giovanny Castro, Glenn y Robby Dorothal
Prima- y primonan: Corry Paesch y famia, Cathy y Hans Meyer y famia. Bea y Ramon Statia y famia, Nito Paesch y Marian y famia, Adri Paesch y Iris y famia
Amiganan y amigonan di cas: Erna Solognier-Roos y famia, Jubi Kwidama, Arilia Delamare y famia, Carmen Robles, Dita Matos
Ajudantenan na cas: Maria Medina y famia, Flora Galindo, Ana Leal
Su coleganan hungado di bingo, amigo(a)nan trahador di Alhambra Casino
Grupo di Orashon San Hudas Tadeo Sta. Cruz
Famianan: Henriquez, Paesch, van Ierland, Plaza, Maduro, Suriana, Chirinos, de Graaf, Kock, Raaz, Bislip, Kwidama, Statia, Lambrinos, Reinkingh, Wolter, Castro, Solognier, Dorothal, Morel, Quandt, Wiersma, Calmes, Wever, Ponson, De Cuba, Villasmil, Angela, Chong, Balinge, Roos, Meit, Pardo, Eustatia, Dirksz, Winklaar, Lambrinos, Leal, Lusink, Braam, Lacle, Villeda, De Freitas, Tromp, Arends, Richardson, Paula y demas famia na Curacao, Hulanda, Merca y Dubai
Oportunidad pa condolencia: Dialuna 19 di Oktober, 2026 di 6pm – 8pm na Olive Tree Funeral Care & Crematory na Piedra Plat 27Z
Acto di entiero lo tuma luga diamars 20 di Oktober di 2pm – 4pm na Misa Birgen di Fatima na Dakota, despues ta sali pa Santana Catholico na caya Ernesto Petronia
Nos disculpa si den nos tristesa nos por a lubida un of mas famia

1 day ago
(CuraçaoChronicle) – Conseho di Minister di Corsou a ricibi e resultadonan di e isla su prome estudio cu ta examina contrabanda y trafico di ser humano, dunando un evaluacion inicial tocante e extento di e actividadnan ilegal aki y con nan ta sucede riba e isla. E resultadonan tabata presenta pa PATH, un unidad specialisa

(CuraçaoChronicle) – Conseho di Minister di Corsou a ricibi e resultadonan di e isla su prome estudio cu ta examina contrabanda y trafico di ser humano, dunando un evaluacion inicial tocante e extento di e actividadnan ilegal aki y con nan ta sucede riba e isla.
E resultadonan tabata presenta pa PATH, un unidad specialisa dentro di Ministerio di Husticia responsabel pa combati contrabanda y trafico humano. E presentacion ta bini prome cu Dia Europeo Anti-Trafico, observa anualmente dia 18 di october.
Segun gobierno, e estudio ta representa un paso importante den direccion di ricibi un comprension mas cla tocante e situacion na Corsou. E ta examina e riesgonan asocia y ta evalua con organisacionnan actualmente ta responde na e crimennan aki.
E rapport tin intencion di establece un base contra cual progreso den futuro por ser midi. Tambe e lo yuda autoridadnan identifica fayonan den proceduranan existente y determina cua medidanan mester keda fortaleci.
Cu e resultadonan, gobierno tin meta di desaroya strategia mas specifico pa combati contrabanda y trafico humano mientras ta mehora e identificacion, proteccion y asistencia di victimanan.
E investigacion a ser haci cu sosten di varios organisacion local y internacional involucra den aplicacion di ley, inmigracion, cuido di salud y asistencia social.
Organisacionnan participante ta inclui forsa policial di Corsou. Division di Crimen Organisa, Servicio di Inmigracion, Ministerio Publico, Warda Costa y Cuido Hudicial.
Partnernan den comunidad y internacional a contribui tambe, incluyendo International Organization for Migration (OM), Stichting Maatschappelijke Zorg en Herstel, Salu pa Tur, Cura+ Sexual Health Foundation y miembronan di Curacao Consular Corps.
E rol di e organisacionnan aki ta refleha e diferente area afecta pa trafico y contrabanda humano, cu ta core for di un rango di seguridad na frontera y investigacionnan criminal pa cuido di salud y asistencia di victima.
Contabanda di hende generalmente ta involucra facilitacion di entrada ilegal na un pais, mientras cu trafico humano ta trata e explotacion di individuonan, incluyendo via obligacion, decepcion of abuso di vulnerabilidad. Aunke e dos crimen por combina, nan ta rekeri strategia diferente pa prevencion, investigacion y proteccion di victima.
Gobierno ta considera e estudio un fundeshi importante pa fortalece cooperacion entre e organisacionnan involucra y desaroyo di un contesta mas coordina.
Aunke e anuncio ta confirma cu e investigacion ta duna un bista den e escala di e problema, gobierno te ainda no a publicamente revela e cifranan specifico aki, e cantidad di victimanan identifica of e resultadonan detaya di e rapport.
E estudio ta anticipa di tin e funcion como punto di referencia pa e politica futuro y pa midi efectividad di Corsou su esfuersonan pa combati contrabanda y trafico di hende.

1 day ago
Ministerio Publico (OM) ta splica e ciudadano regularmente tocante ley penal y e manera con e proceso penal ta cana. E pregunta cu ta bin dilanti cu frecuencia den e cuadro aki, ta si e mesun normanan cu ta conta pa ciudadanonan ora nan wordo sospecha di a comete un delito, ta aplicabel tambe pa

Ministerio Publico (OM) ta splica e ciudadano regularmente tocante ley penal y e manera con e proceso penal ta cana. E pregunta cu ta bin dilanti cu frecuencia den e cuadro aki, ta si e mesun normanan cu ta conta pa ciudadanonan ora nan wordo sospecha di a comete un delito, ta aplicabel tambe pa ministernan y miembronan di Parlamento.
E principio fundamental ta simpel: niun hende ta riba ley, tampoco un minister of un parlamentario.
Un otro principio fundamental ta cu tur hende tin derecho riba proteccion di su libertad y privacidad. P’esey gobierno no por zomaar cuminsa un investigacion na forma arbitratio. Mester tin reglanan duidelijk tocante ki ora polis por cuminsa un investigacion penal y ki medidanan por wordo usa den e proceso. E reglanan aki ta stipula den e Codigo di Procedemento Penal.
Ki ora un investigacion ta cuminsa?
Un investigacion penal ta cuminsa ora surgi un sospecho rasonabel cu un persona a comete un delito. Esaki ta conta pa tur sospechoso, sea cu ta trata di un ciudadano comun y coriente, of di un minister of parlamentario. Durante un investigacion, polis of Landsrecherche ta recopila informacion, ta tuma declaracionnan di personanan y ta busca pruebanan. Semper tur esaki mester bay segun reglanan di ley. Sin cu tin un sospecho di un hecho castigabel, no por start un investigacion.
E meta di un investigacion ta pa haya sa e berdad y pa determina si tin suficiente prueba pa hiba e caso dilanti hues. Di e manera aki ta garantisa cu casonan penal ta wordo trata na un forma husto y cuidadoso.
Ken ta supervisa?
Ministerio Publico ta dirigi e investigacion, ta supervisa e proceso y ta dicidi cua pasonan mester wordo tuma. Pa algun medida cu ta interveni profundamente den bida di un persona, manera tap telefon of drenta su cas pa busca, mester haya permiso di hues-comisario prome. Hues-comisario ta controla si e medidanan aki ta wordo aplica legalmente.
Durante investigacion, fiscal ta determina cua medidanan ta necesario. Hues ta evalua siguientemente si e medidanan mag di wordo aplica. Ora un persona wordo deteni y poni den detencion preventivo, hues ta dicidi si tin suficiente base leal. Tambe durante e periodo di detencion, hues ta continuamente evalua si prolongacion di detencion ta hustifica of no.
Ta existi reglanan special pa minister- y parlamentarionan?
Loke Ministerio Publico a menciona te awor aki riba, ta conta pa tur ciudadano, incluso pa ministernan y parlamentarionan. Sin embargo, pa ministernan y parlamentarionan ta existi ademas un regla special.
Articulo 476 di Codigo di Procedemento Penal ta stipula cu desde 1 di april 2024, Ministerio Publico no por procesa un minister of parlamentario sin mas pa un delito cometi den funcion.
Prome cu Ministerio Publico mag di saca un citacion pa un delito cometi den funcion (un ambtsdelict of sea un hecho castigabel relaciona cu ehecucion di un funcion oficial), Ministerio Publico mester haya autorisacion di Corte Comun di Husticia. E garantia adicional aki, hinca den articulo 476, tin como meta pa evita cu derecho penal wordo usa como instrumento di poder politico.
Pa tur hende, incluso ministernan y parlamentarionan, ta bal cu semper por bay pa un Corte mas halto cu un caso. Si un persona no ta di acuerdo cu un decision di Corte den Prome Instancia, e por apela na Corte Comun di Husticia, y despues den casacion na Hoge Raad.
Diferencia cu Hulanda
Na Hulanda ta existi un areglo diferente pa mandatarionan. Ta solamente Hoge Raad por enhuicia nan pa delitonan cometi den funcion. Contra un decision asina no tin posibilidad di apelacion.
Precisamente pa e motibo ey cu na Hulanda a traha e raport “Niet boven maar in de wet” (Rapport 20210712 digitale versie DEF). Den e rapport aki a keda recomenda pa adapta e reglanan legal tocante investigacion, persecucion y enhuiciamento di delitonan cometi den funcion. E raporta ta conseha pa aplica e procedura penal normal ora ta trata di mandatarionan, pa asina apelacion y casacion ta posibel den casonan na Hulanda tambe.
Articulo 476 di Aruba ta conecta cu e manera di pensa aki. Na Aruba tambe ta conta, como regla general, cu ta sigui e procedura penal normal cu posibilidadnan di apelacion y casacion. Ademas di esaki, e legislador Arubano a inclui un garantia adicional, esta, cu pa por cita un minister of un parlamentario, Ministerio Publico mester haya autorisacion di Corte Comun di Husticia prome.

1 day ago
Awe mainta, Prome Minister Mike Eman, Minister di Husticia, Arthur Dowers y Minister di Finanzas, Geoffrey Wever a firma un convenio cu Algemeen Pensioenfonds Aruba (APFA) pa introduccion di NPR FIT, un areglo di pensioen destina pa contractantenan den servicio di Gobierno di Aruba. E firmamento di e convenio ta marca un paso importante den

Awe mainta, Prome Minister Mike Eman, Minister di Husticia, Arthur Dowers y Minister di Finanzas, Geoffrey Wever a firma un convenio cu Algemeen Pensioenfonds Aruba (APFA) pa introduccion di NPR FIT, un areglo di pensioen destina pa contractantenan den servicio di Gobierno di Aruba.
E firmamento di e convenio ta marca un paso importante den e esfuersonan pa ofrece e grupo di trahadonan aki mas siguridad financiero pa nan futuro, garantisando cu nan tambe por participa den un sistema di pensioen cu ta contribui na nan bienestar despues di nan trayectorio laboral.
Durante e acto di firma, Minister Dowers a reflexiona riba e trayectorio cu a conduci na e momento aki, recordando cu e discusionnan relaciona cu futuro di sistema di pensioen na Aruba tabata forma parti di e agenda gubernamental desde e prome gabinete Eman na 2009.
Segun Minister Dowers, desde e periodo ey tabata existi e necesidad pa atende e situacion di pensioen y busca solucionnan cu por ofrece mas siguridad na trahadonan. E proceso a exigi tempo, dialogo y determinacion, pero awe e esfuersonan aki ta resulta den un paso concreto pa un grupo di trahado cu durante hopi aña no tabatin e mesun oportunidad di participa den un areglo di pensioen.
Minister Dowers a pone enfasis riba e rol di Prome Minister Mike Eman, kende a mantene e determinacion pa sigui traha riba e asunto aki, y a expresa su reconocemento na APFA pa e responsabilidad cu e fondo ta asumi den garantisa futuro di pensioen di trahadonan.
E introduccion di NPR FIT ta di importancia particular pa contractantenan di Gobierno, mirando cu e areglo aki ta ofrece nan e oportunidad pa construi un pensioen y asina tin mas siguridad financiero den futuro. E participacion den un fondo di pensioen no solamente ta beneficia e trahado individual, sino tambe su famia y e comunidad en general.
Minister Dowers a señala cu e contribucionnan na un fondo di pensioen tin un impacto mas amplio riba desaroyo economico y social di Aruba. E recursonan cu ta acumula den un fondo di pensioen por contribui na inversionnan cu ta beneficia e pais y comunidad, mientras ta mantene e responsabilidad principal di garantisa pensioen pa e participantenan.
Den su calidad di minister responsabel pa personal di Gobierno, Minister Dowers a expresa su satisfaccion cu e acuerdo logra, enfatisando cu siguridad di pensioen ta un aspecto importante di bienestar y proteccion di trahadonan.
Cu e firmamento di e convenio NPR FIT, Gobierno di Aruba y APFA ta formalisa un paso den direccion di mas siguridad di pensioen pa contractantenan di Gobierno, reconociendo e importancia di ofrece trahadonan un perspectiva financiero mas stabiel despues di nan añanan di servicio.