Solo Di Pueblo

news_item
Click to read more

Aruba Bank a sponsor cu orguyo e celebracion di 40 Aña di Casita di Luz

about 13 hours ago

Aruba Bank ta honra di a forma parti di e celebracion di 40 aniversario di Casita di Luz. E evento a tuma luga diasabra 6 di december, pa 7:00 di anochi, unda un iluminacion ceremonial a tuma lugar oficialmente. Aruba Bank ta orguyoso di apoya Casita di Luz y e trabou significante cu nan ta

solodipueblo.com
news item

Aruba Bank a sponsor cu orguyo e celebracion di 40 Aña di Casita di Luz

about 13 hours ago

Aruba Bank ta honra di a forma parti di e celebracion di 40 aniversario di Casita di Luz. E evento a tuma luga diasabra 6 di december, pa 7:00 di anochi, unda un iluminacion ceremonial a tuma lugar oficialmente.

Aruba Bank ta orguyoso di apoya Casita di Luz y e trabou significante cu nan ta haci pa e comunidad. E invitacion pa forma parti di e decoracionnan di fiesta pa 2025 ta un testimonio di e partnership fuerte y e apreciacion mutuo entre tur dos organisacion.

Nos ta honra di por a forma parti di un celebracion hopi bunita. Casita di Luz a toca bida di hopi hende den e ultimo 40 aña, y nos ta orguyoso di ta na nan banda como sostenedornan di nan mision y di e alegria cu nan ta trece na nos comunidad.

Aruba Bank ta felicita Casita di Luz cu e logro bunita aki. Nos ta mira cu entusiasmo pa sigui cu nos apoyo y colaboracion pa hopi aña mas.

news_item
Click to read more

Escenario di cambio di clima nobo pa accion y adaptacion climatico basa riba ciencia na Aruba, Curaçao y Sint Maarten

about 13 hours ago

Riba dia 16 di december2025, e International Panel on Deltas and Coastal Areas (IPDC), hunto cu diferente partner, a anuncia e publicacion di escenario nobo di cambio di clima pa Aruba, Curaçao y Sint Maarten. E diferente escenarionan aki ta basa riba ciencia y ta traha pa aña 2050 y 2100. Nan meta ta pa

solodipueblo.com
news item

Escenario di cambio di clima nobo pa accion y adaptacion climatico basa riba ciencia na Aruba, Curaçao y Sint Maarten

about 13 hours ago

Riba dia 16 di december2025, e International Panel on Deltas and Coastal Areas (IPDC), hunto cu diferente partner, a anuncia e publicacion di escenario nobo di cambio di clima pa Aruba, Curaçao y Sint Maarten. E diferente escenarionan aki ta basa riba ciencia y ta traha pa aña 2050 y 2100. Nan meta ta pa inspira accion y yuda desaroya plan nacional pa adapta na cambio di clima. E publicacion aki ta resultado di un colaboracion unico entre e servicionan meteorologico di Aruba, Curaçao, Sint Maarten y Hulanda.

E trabou aki ta forma parti di e ultimo proyecto di IPDC den Caribe Hulandes, cu ta focus riba escenario di clima y digitalisacion. Pronto lo presenta e resultadonan aki na e autoridadnan local den tayer na Aruba, Curaçao y Sint Maarten. Ademas, e proyecto ta digitalisa dato historico di clima, locual ta haci mas facil pa uza informacion di pasado den estudio di futuro.

ContextoDen e ultimo decadanan, mundo a bira mas cayente pa causa di aumento di gasnan di efecto di invernadero (‘greenhouse gases’). E cambionan aki ta afecta bida di hende rond mundo, incluyendo nos cu ta biba riba isla chikito manera Aruba, Curaçao y Sint Maarten. Pesey ta hopi importante pa compronde ki cambio di clima nos por spera pa resto di e siglo aki.Con clima di Aruba, Curaçao y Sint Maarten lo ta na 2050 y 2100?A desaroya escenario di cambio di clima pa 2050 y 2100, adapta specialmente pa nos situacion local na e tres islanany circumstancianan local unico di Aruba, Curaçao y Sint Maarten. E escenarionan ta mustra cu factornan manera temperatura, velocidad di biento, yobida y nivel di lama por cambia. 

Como cu no ta sigur con cambio di clima mundial lo desaroya, e escenarionan ta presenta diferente posibilidad basa riba cuanto emision di gas tin (abou, medio of halto) y si futuro lo ta ‘seco’ of ‘muha’. E escenarionan no ta prediccion exacto, pero nan ta duna un rango cu ta yuda gobernantenan y diferente instancia observa y analisa posibel riesgo pa asina planifica mihor pa futuro.

E escenarionan climatico ta mustra cu factor climatico clave por cambia, manera temperatura, velocidad di biento, awacero y nivel di awa di lama. Hunto cu e escenarionan tin un rapport tecnico y un rapport pa usuario. E rapport pa usuario ta splica e resultadonan na un manera cla y simpel, pa mas hende por uza e informacion. Esaki ta sostene planificacion y ta contribui na e Strategianan Nacional di Adaptacion di Aruba, Curaçao y Sint Maarten.

Temperatura na punto pa subi

E escenarionan climatico ta mustra cu temperatura lo sigui subi.

Awacero y secura

Fuera di temperatura, e escenarionan ta indica cu futuro por trece menos yobida.

Un aumento di nivel di lama

Riba termino largo, despues di 2100, nivel di lama por subi mas cu 1 meter, incluso si emision stop di aumenta awo, pasobra “ijs” rond mundo ta dirti. Aunke pa 2050 e subida ta parce mescos den diferente escenario, pa 2100 por tin diferencia grandi. Esaki ta mustra atrobe e impacto grandi di emision mundial riba nos medio ambiente local.

Un yamada pa accion di clima

E escenarionan di cambio di clima nobo no ta motibo pa drenta panico, sino un yamada pa tuma acción nacional pa adapta na cambio di clima di un forma responsabel. E diferencianan entre e escenarionan ta mustra e importancia y urgencia di baha emision mundial pa futuro di islanan chikito manera Aruba, Curaçao y Sint Maarten

Na nivel local, e informacion aki ta yuda esnan cu ta tuma decision pa explora diferente condicion di futuro prome cu scoge medida of inversion. E solucionnan aki lo wordo trata den e Strategianan Nacional di Adaptacion pa Aruba, Curaçao y Sint Maarten, cu ta den desaroyo caba

PartnerE escenarionan a wordo desaroya pa IPDC y su organisacionnan partner: Instituto Real Meteorologico di Hulanda (KNMI), Departamento Meteorologico di Aruba (DMA), Departamento Meteorologico di Curaçao (MDC), Departamento Meteorologico di Sint Maarten (MDS), y gobiernonan y representante di IPDC di Aruba, Curaçao y Sint Maarten. IPDC ta un iniciativa financia pa Gobierno di Hulanda.

Pa mas informacion of pa download e publicacion nobo, por fabor bishita:

news_item
Click to read more

Minister Gerlien Croes presente na e simposio di Post-COVID Jeugdmonitor cu a tuma luga na Universidad di Aruba

about 14 hours ago

Minister di Relacionnan den Reino, Educacion, Hubentud, Innovacion y Deporte, mr. Gerlien Croes a ricibi e resultadonan di e Follow-up Post-COVID Jeugdmonitor 2024, un estudio nacional cu ta duna un bista cla di e situacion real cu ta reina bou nos hobennan entre 10 y 14 aña na tur scol di Aruba. E conclusion mas

solodipueblo.com
news item

Minister Gerlien Croes presente na e simposio di Post-COVID Jeugdmonitor cu a tuma luga na Universidad di Aruba

about 14 hours ago

Minister di Relacionnan den Reino, Educacion, Hubentud, Innovacion y Deporte, mr. Gerlien Croes a ricibi e resultadonan di e Follow-up Post-COVID Jeugdmonitor 2024, un estudio nacional cu ta duna un bista cla di e situacion real cu ta reina bou nos hobennan entre 10 y 14 aña na tur scol di Aruba. E conclusion mas importante ta cu salud mental di nos muchanan ta na peliger y Aruba mester tuma accion riba nivel nacional.

Segun e monitor, 29% di mucha homber y 35% di mucha muhe ta sinti nan “frecuentemente somber” — un cifra alarmante pa un isla chikito manera Aruba. Esaki ta mustra cu despues di COVID, hopi mucha no a logra recupera mentalmente riba mesun ritmo cu nos adulto ta kere.

Minister Gerlien Croes a comparti un mensahe: “E realidad ta cla, nos mester proteha e bienestar mental di nos hubentud prome cu e problema bira mas grandi. Esaki ta prioridad nacional.”

E rapport ta mustra cu problema di salud mental ta bin hunto cu otro factor importante manera, pobresa y desigualdad social den bario cu ta afecta prestacion na scol y stabilidad emocional di e mucha. Varios scol ta reporta falta di guia socio-emocional y apoyo profesional pa muchanan cu ta lucha cu esaki. Problema di obesidad (31%) y problema di concentracion (21%) ta indica cu bienestar fisico tambe ta impacta salud mental. Famianan ta sinti presion y ta lanta cu preocupacion riba costonan, disciplina y estudio di nan yiu.

Minister Gerlien Croes a anuncia cu e resultadonan cu a sali for di e estudio lo wordo usa pa:

1. Establece un sistema permanente di Youth Monitor

Screening di tur mucha den 5de y 6de klas cada 3 aña, pa detecta eventual problema na tempo.

2. Fortifica apoyo emocional den scol

Aumentando docentenan y guianan cu ta traha specificamente riba bienestar mental.

3. Inverti den famia

Promove programa di apoyo pa mayornan, informacion riba criansa multicultural, y asistencia pa famianan cu ta bataya cu presion economico.

4. Direccion nacional pa lucha contra desigualdad social

Conectando scol, bario, servicio social y gobierno pa traha hunto riba e causanan di e problema — no solamente riba e sintomanan.

“COVID a laga un marca emocional atras den hopi mucha. E estudio a mustra esaki sin duda. Pero nos no ta para keto. Nos a cuminsa un trabou serio pa sigura cu ningun mucha ta keda atras.”

Minister Gerlien Croes ta pidi un esfuerso colectivo y ta haci un yamada na scol, famianan y comunidad henter. “Tur hende tin un rol. Scol, mayornan, bario, gobierno. Nos ta papia di bienestar di nos generacion futuro. E no por warda.”

E Post-COVID Jeugdmonitor ta señala cu si Aruba kier crea un pais fuerte y sostenibel, salud mental di muchanan mester bira un prioridad nacional, manera cu UNICEF ta recomenda.

news_item
Click to read more

Gobierno di Aruba ta brinda studiantenan diferente opcion pa sigui studia na Merca

about 14 hours ago

Minister Gerlien Croes a firma un otro MoU mas cu un otro universidad di Merca pa brinda studiantenan mas opcion pa studia na Merca. Esaki ta amplia e opcionnan pa studiantenan di Aruba ainda mas. Recientemente Minister Gerlien Croes a firma acuerdonan cu SUNY New Paltz na New York, cu Husson University na Maine y

solodipueblo.com
news item

Gobierno di Aruba ta brinda studiantenan diferente opcion pa sigui studia na Merca

about 14 hours ago

Minister Gerlien Croes a firma un otro MoU mas cu un otro universidad di Merca pa brinda studiantenan mas opcion pa studia na Merca. Esaki ta amplia e opcionnan pa studiantenan di Aruba ainda mas. Recientemente Minister Gerlien Croes a firma acuerdonan cu SUNY New Paltz na New York, cu Husson University na Maine y cu Monroe University na New York. Esaki ta amplia e opcionnan na mas estado na Merca.

Siguientemente lo elabora un tiki mas riba e acuerdonan cu tin caba cu universidadnan na Merca pa asina studiantenan por tin esaki na nan alcanse.

Gobierno di Aruba actualmente tin acuerdonan cu Coastal Carolina University y University of South Carolina. E dos universidadnan aki na South Carolina ta brinda studiantenan di Aruba “in-state tuition” cu ta ensera un descuento compara cu loke ta cobra studiantenan internacional.

Wayne State College ta situa na Nebraska y actualmente tin 7 studiante full-time haciendo diferente programa di Bachelor. Wayne State College ta un opcion menos caro por medio di e acuerdo cu ta otorga “in-state tuition”. Wayne State College por habri opcion pa transfer pa otro universidadnan mas grandi.

Na Maryland, Gobierno di Aruba tin un acuerdo desde 2016 cu St. Mary’s College. E acceso na Washington DC y tur loke e ta ofrece ta haci esaki interesante pa un studiante cu ta studia na St. Mary’s. Aunke no hopi, St. Mary’s den pasado a atrae studiantenan Arubiano pa nan bachelor-program. Actualmente Gobierno di Aruba ta den combersacion cu St. Mary’s pa un descuento cu por haci cu e Arubalening por cover e gastonan di estudio y vivienda.

Estado di New York ta un estado cu ta hopi popular bou di studiantenan Arubiano. Un total di 10% di studiantenan cu Arubalening ta scoge pa un universidad of college na New York State. Recientemente Gobierno di Aruba a cera un acuerdo cu SUNY New Paltz. Den corto tempo Gobierno a firma un acuerdo cu Monroe University na New Rochelle tambe, un universidad cu ta 30 minuut leuw di New York City. Esaki ta un universidad na cua studiantenan di Aruba y Corsou ta combinando nan estudio cu deporte.

Den e estado mas nort cu ta Maine, Gobierno di Aruba recientemente a cera un acuerdo cu Husson University. Husson University lo duna studiantenan di Aruba un descuento pa e Arubalening por cover gastonan di estudio y vivienda. Husson ta reconoci pa su enfasis riba experiential learning. Husson ta ofrece mas di 100 programa pa bachelor’s, master’s y PhD. Specificamente, Husson ta ofrece pa studiantenan cu kier sigui den audio, video of graphic design, estudionan manera Audio Engineering, Video & Film Production y Graphic & Visual Design. Ademas Husson University ta un Division III den NCAA pa studiantenan cu kier combina un estudio cu deporte.

Por ultimo, tin e estado di Florida. Den e estado di Florida tin un promedio di 35 studiante cu Arubalening, sin conta studiantenan cu ta bai riba nan mes. E estado di Florida pa hopi aña a brinda studiantenan di Aruba e posibilidad pa “in-state tuition” na su universidadnan publico, manera University of Central Florida. Banda di esaki hopi studiantenan di Aruba ta scoge un community college cu ta mas barata cu un university y ademas ta yuda e studiante drenta mas lihe den un universidad renombra. Community Colleges popular bou di studiantenan di Aruba ta Valencia College cu ta traha hunto cu University of Central Florida y Tallahassee Community College cu ta traha hunto cu Florida State University. Door di e ambiente politico, e gobierno di Florida a pone un pausa na e “in-state tuition” pa studiantenan internacional. Asina mes universidadnan ta brinda otro tipo di scholarship pa asina keda atrae studiantenan di Aruba. Pa studiantenan interesa den STEM of aviacion, Aruba tin un acuerdo cu Florida Institute of Technology cu ta duna 50% di descuento riba su tuition. Esaki ta haci cu e Arubalening ta cubri mayoria di e gastonan di estudio y vivienda.

Banda di e acuerdonan aki, gran cantidad di studiantenan cu Arubalening ta scoge pa otro estadonan na Merca. Motibonan pa esaki ta pasobra a haya un athletic scholarship, of por a transfer pa un miho tuition, tin studiante cu ta haci nan Master caminda nan a haci nan stage of tin cu kier descubri lugarnan nobo.

Cu e MoUnan actual y e presencia di Education USA cu Minister Gerlien Croes a renoba, gobierno di Aruba ta sigui guia y haci e esfuerzo pa brinda studiantenan di Aruba otro opcionnan banda di studia na Hulanda of den region.

news_item
Click to read more

Brandweer mester a baha turista cu a bira malo for di Hooiberg

about 14 hours ago

Dialuna merdia pasa di 12’or por a mira actividad na pia di Hooiberg. Polis, brandweer y ambulance tawata eynan. Ariba por a mira polis y Paramediconan.  Abou bomberonan tawata wardando e canasta den a truck di materiaalwagen yega pa nan subi y asina bin e persona abou. Nada facil. A resulta cu nan a subi

solodipueblo.com
news item

Brandweer mester a baha turista cu a bira malo for di Hooiberg

about 14 hours ago

Dialuna merdia pasa di 12’or por a mira actividad na pia di Hooiberg. Polis, brandweer y ambulance tawata eynan.

Ariba por a mira polis y Paramediconan. 

Abou bomberonan tawata wardando e canasta den a truck di materiaalwagen yega pa nan subi y asina bin e persona abou. Nada facil.

A resulta cu nan a subi pa yuda nan coleganan Paramediconan pa baha un turista masculino cu a bira malo riba e cero.

Tur esaki den e solo cayente.