
about 6 hours ago
E programa Social Work & Development (SW&D) di e Faculty of Arts and Science na Universidad di Aruba tin e placer di anuncia e di 4 edicion di Social Carousel 2026, cu lo tuma lugar diamars 13 di october 2026, na Universidad di Aruba, cuminsando pa 5:30 di atardi. Despues di evalua e edicionnan anterior

E programa Social Work & Development (SW&D) di e Faculty of Arts and Science na Universidad di Aruba tin e placer di anuncia e di 4 edicion di Social Carousel 2026, cu lo tuma lugar diamars 13 di october 2026, na Universidad di Aruba, cuminsando pa 5:30 di atardi.
Despues di evalua e edicionnan anterior y tomando na consideracion e feedback valioso cu nos a ricibi, e programa SW&D a dicidi di duna Social Carousel un dimension nobo, habriendo e evento e aña aki pa publico en general. Cu esaki nos kier brinda no solamente studiante, sino tambe nos comunidad Arubano e oportunidad pa conoce mas di e diferente organisacionnan y servicionan disponibel na nos isla.
Social Carousel 2026 ta reuni diferente organisacion, institucion y profesional cu ta traha den diferente areanan, manera bienestar social, salud, enseñansa, y husticia. Atraves di standnan informativo, presentacionnan y contacto directo cu profesionalnan, bishitantenan lo tin e oportunidad pa conoce mas di e servicionan, proyectonan y e trabou importante cu e organisacionnan aki ta realisa pa contribui na bienestar y desaroyo di nos comunidad Arubano.
E iniciativa aki tin como meta pa fortalece e conexion entre enseñansa superior, practica profesional y comunidad. Pa estudiantenan di e programa Social Work & Development, e evento ta brinda un oportunidad valioso pa explora e diferente areanan di trabou na Aruba, haya mas conocemento di e diferente ramonan di trabou social y cuminsa construi nan red profesional for di un fase tempran den nan estudio.
Ademas di e aspecto educativo, Social Carousel 2026 ta busca stimula dialogo, intercambio di conocemento y colaboracion entre organisacionnan, profesionalnan y miembronan di comunidad.
E evento ta refleha un principio importante den formacion di futuro trahadornan social: preparacion profesional ta bay mas leu cu solamente loke ta wordo siña den klas. Ta importante pa estudiantenan conoce e realidadnan di nos comunidad, compronde e rol y responsabilidadnan di diferente organisacion y reconoce e importancia di colaboracion entre diferente sector y area pa por atende e desafionan social cu nos comunidad ta enfrenta.
Cu e iniciativa aki, e programa Social Work & Development ta sigui promove un enseñansa conecta cu practica, mientras cu na mes momento ta crea oportunidad pa organisacionnan presenta nan servicionan, comparti nan experiencia y fortalece conexion cu estudiantenan, otro profesionalnan y publico en general.
University of Aruba, departamento di Social Work & Development ta invita cordialmente tur miembro di comunidad Arubano, studiantenan, docentenan, profesionalnan y tur persona cu tin interes pa conoce mas di e servicionan y organisacionnan cu ta contribui na desaroyo social di Aruba, pa participa na Social Carousel 2026.
Informacion di e evento
Evento: Social Carousel 2026
Fecha: Diamars 13 di october 2026
Ora: For di 5:30PM – 7.30PM
Lugar: University of Aruba, MC Building, Oranjestad
Entrada: Gratis, Habri pa publico en general
Organisador: Programa Social Work & Development, Faculty of Arts and Science, University of Aruba
Empodera bida, Transforma comunidad! Nos ta wardabo!

about 7 hours ago
Den Corte di Husticia a trata e caso penal cu Ministerio Publico a cuminsa contra e hoben homber J.B. (17). E ta wordo sospecha di intento di mata cu machete y posecion di dos arma di candela. SOLO DI PUEBLO por a compronde cu e acusado J.B. a bisa Hues cu e no a

Den Corte di Husticia a trata e caso penal cu Ministerio Publico a cuminsa contra e hoben homber J.B. (17). E ta wordo sospecha di intento di mata cu machete y posecion di dos arma di candela.
SOLO DI PUEBLO por a compronde cu e acusado J.B. a bisa Hues cu e no a cap e homber H. sino e homber Daniel a haci’e y cu el a tuma culpa pa tapa pa Daniel. Fiscal a exigi 2 aña di prison pa J.B.
ACUSACIONNAN
Fiscal ta acusa J.B. di intento di mata riba 10 April 2026, di e homber H. Ta asina cu J.B. a dal e homber H. varios biaha cu e machete na su cabez, nek, brazanan y pianan. Fiscal a sigui bisa cu subsidiario e ta acusa J.B. di maltrato severo y mas subsidiario, intento di maltrato severo
Ademas Fiscal ta acusa J.B. di posecion di armanan di candela entre Maart y April 2026.
CAPMENTO CU MACHETE
Hues a puntra J.B. kico e tin di bisa di e acusacionnan. Segun J.B., no ta el a cap H. sino e homber, un dal Daniel. El a bisa cu Daniel a coy su machete y bay cap H. Hues a remarca cu J.B. a bisa otro cos serca Polis. J.B. a bisa Hues cu tin cosnan cu el a bisa Polis cu no ta e berdad. Hues a mustra cu e victima H. a declara na Polis cu anochi laat el a lanta ora cu su ex amiga A. tabata bati na porta. Ora el a habri porta, tres hende a atak’e. H. a bisa Polis cu ta Daniel a cap parti di su orea. Despues Polis a detene Daniel y el a bisa Polis cu e no sa nada di maltrato di H. El a bisa cu el a tende cu ta J.B. a maltrata H. Segun J.B., su ex amiga e dama A. a pidi nan pa bay cun’e na cas di H. pa busca su cellular. A. tabata maneha un SUV den cual nan a bay. Segun J.B. den e auto tabatin un hende homber grandi. En total tabatin tres homber den e SUV.
Segun J.B., e dama A. a bay busca su cellular serca H. Ora el a tende desorden y mira cu e homber H. a dal e dama A. E ora ey el a bay dal H. Despues Daniel a coy e machete cu J.B. tabatin den auto y ataca H.
Hues a puntra J.B. pakico e ta cana cu machete. El a bisa cu door cu hendenan na San Nicolas ta blo bringa cun’e, e ta cana cu machete pa defende su mes.
TUMA E CULPA
J.B. a bisa Hues cu e cu Daniel a palabra pa J.B. tuma e culpa pasobra Daniel a caba di sali for di KIA. Hues a mustra cu J.B. a declara dos biaha na Polis cu el a maltrata H. cu machete. Despues J.B. a declara na Polis cu ta Daniel a maltrata H. cu e machete. Hues a puntra J.B. kico ta e berdad. Segun J.B., e berdad ta cu e no a maltrata H. cu machete. Hues a remarca cu H. no a menciona J.B. di lo a maltrat’e.
DOS ARMA DI CANDELA
Hues a puntra J.B. tocante e armanan di candela cu e tabatin. J.B. a bisa cu e armanan no ta di dje sino cu el a haci payasada y traha video cu e armanan den man. Hues a mustra cu Polis a haya e video den un cellular caminda ta mira J.B. cu dos arma den man. Un ta revolver y e otro ta pistool. J.B. a admiti na Hues cu e armanan ta di berdad. Segun J.B., el a bisa Recherche di kende e armanan ta y a bisa Recherche pa no menciona su nomber pa e no haya problema. Hues a hala atencion di J.B. cu tin castigo pisa pa posecion di arma, aunke cu e arma no ta di J.B.
Hues a mustra cu J.B. tin un carchi di castigo. Na 2025 tabatin un caso di September 2024, caminda J.B. lo a causa destruccion y mester a cay bou guia di Reclasering. J.B. a bisa Hues cu e tabata bay EPB pero no a caba y tabata traha beach boy ariba beach.
RAPORT RECLASERING
Hues a mustra cu tin un raport di Reclasering riba J.B. caminda ta mustra cu e chens ta mediano cu J.B. ta cay bek den man di husticia. J.B. a bisa cu e tabata huma marihuana. Reclasering ta conseha castigo combina cu condicion cu J.B. ta cay bou guia di Reclasering. Reclasering a stipula cu e condicionnan ta cu semanal, J.B. lo mester haci test di droga, bay school bek y no anda cu amigonan cu ta hib’e den mal caminda.
FISCAL TA EXIGI 2 AÑA DI PRISON
Fiscal a bisa Hues cu H. a declara cu J.B. y Daniel a cap e cu un machete. Ta asina cu J.B. a bisa cu el a cap H. Na cas di J.B. a haya e machete. Despues J.B. ta bisa cu Daniel ta esun cu a malatrata H. Fiscal a remarca cu tin hopi declaracion bruha. Na opinion di Fiscal, for di J.B. por a compronde cu e tabata na e cas y cu e tabatin un machete. J.B. a bisa cu e tabata cu Daniel y cu ta Daniel a coy e machete y cap H. Fiscal ta haya J.B. culpabel di hunto cu Daniel a cap H. Fiscal a bisa Hues cu el a spanta ora el a mira e cortanan cu H. a sufri. En especial e corta na garganta di H. Fiscal ta haya cu nan a tuma e risico cu por a corta adernan di nek di H., cu consecuencia cu H. por a muri. Tambe Fiscal ta haya proba cu J.B. ta culpabel di posecion di 2 arma. Riba video ta mira J.B. cu un arma den cada man.
Pa cu e castigo, Fiscal a bisa cu e ta tene cuenta cu na momento di a haci e delitonan J.B. tabatin 16 aña. El a bisa cu Reclasering ta conseha pa J.B. cay bou guia di Reclasering y cu condicionnan. Fiscal ta haya cu e guia di Reclasering lo ta hopi bon. Fiscal a sigui bisa cu e ta tene cuenta cu e edad hoben di J.B. y a exigi castigo hubenil di 24 luna (2 aña) di prison di cual 6 luna ta condicional cu 2 aña di prueba y bou guia di Reclasering. Fiscal a bisa tambe cu e machete cu a confisca mester wordo destrui.
DEFENSA ABOGADO
Abogado mr. Dijkhoff a bisa Hues cu H. no a menciona cu J.B. a maltrat’e cu machete. H. a menciona tres persona a maltrat’e pero no J.B. Abogado a mustra cu J.B. a bisa cu e no a maltrata H. cu machete. El a bisa cu J.B. a bisa cu el a palabra cu Daniel pa tuma e culpa, pero no tin prueba cu J.B. a cap H. E victima H. mes a bisa cu ta otro hende entre otro Daniel a cap e. Abogado a pidi Hues pa declara J.B. liber di intento di mata. El a bisa cu J.B. a admiti di tabatin e armanan den man y a desmenti cu e armanan ta di dje. E abogado a bisa Hues cu J.B. a yuda cu investigacion pa haya doño di e armanan. E abogado ta haya e castigo exigi pa Fiscal, ta mucho largo. El a remarca cu mas J.B. keda sera den KIA, mas e chens tey cu J.B. ta cay den mal caminda. Teniendo cuenta cu e raport di Reclasering, mr. Dijkhoff a pidi Hues duna castigo condicional bou guia di Reclasering.
Na final di tratamento di e caso J.B. a bisa Hues cu awor cu e tin 6 luna sera, el a ripara cu e no ta riba e bon caminda.
Hues a bisa cu e ta bay studia e caso y 30 October 2026, e lo tin sentencia.

about 7 hours ago
Carnaval a origina na Europa, Italia, Roma durante “Middle Age” den anja 500 pa anja 1500, como parti di un ritual. E Lupercalia tabata un festival pagano den e tempo ey na Roma y nan tabata dedica e festival na honor di e dios falso, Lupercus, cu tabata e “Roman god of fertility”, tambe jama,

Carnaval a origina na Europa, Italia, Roma durante “Middle Age” den anja 500 pa anja 1500, como parti di un ritual. E Lupercalia tabata un festival pagano den e tempo ey na Roma y nan tabata dedica e festival na honor di e dios falso, Lupercus, cu tabata e “Roman god of fertility”, tambe jama, “She-wolf, who nured the twins Romulus and Rumus”. Den e festival aki, e Romanonan tabata bisti, mascara, bistimento di trahenan, nan ta baila den cayanan, nan tabata come y bebe binja y den nan deseonan di curpa den sexualidad etc. Lupercalia ta e festival di fertilidad y tabata wordo celebra den Februari na Roma y Europa y e paranda ta dura 40 dia. Den e anjanan 1800, ora cu e Francesnan y e Spanjonan a bin colonisa e Islanan di Caribe, nan a trece tambe e tradicion pagano aki den e Islanan den Caribe. Den Caribe, e tradicion di festival di Europa, a mescla cu e tradicion cultural musica di Caribe. Nan a cambia e ritmo di tocamento cu diferente instrumentonan. Tambe e bailamento riba caya, e mascaradanan y e kostuumnan y bistimento inmoral a bin na moda etc. Den hopi temponan pasa, Iglesia a cambia e dianan di e festival mundano aki mas cortico. Y Iglesia a bin cu e temporadanan di Cuaresma pa stop cu e actividadnan aki y pa tur hende por arepenti di tur nan actonan cu no ta bon den bista di Dios. Pesey den Caribe, nan a bin cu e nomber, Carnaval, cu ta significa, “Farewell to the flesh”. Den Latin, Carnis-vale, cu ta sigmifica, “Flesh-Farewell”. Na Merca New Orleans, nan ta celebra e Carnaval, cu jama, Mardi-Gras. Na unda nan ta baila den cayanan, bebemento di alcohol, usamento di droga, bistimento inmoral, comemento, libertinahe sexual, abuso sexual, crimen, inmoralidad etc. Na Brasil tambe tin Carnaval, cu tur su actividadnan den libertinahe sexual, crimen, droga, alcohol, inmoral y deshonesto den Samba etc. y cuanto baby di Carnaval no ta nace despues di 9 luna? Compronde bon, cu tur e actividadnan di Carnaval aki, ta bini di e raisnan antiguo, di festivalnan pagano na e dios falso di fertilidad. Awor, kiko Bijbel ta bisa tocante e tradicion paganonan aki?
Bijbel Yeremias 10: 1-2 : “Scucha loke Senjor ta bisa na e pueblo di Israel. No sigi e custumbernan di e paganonan y no tene miedo di e senjalnan di Cielo, cu nan ta spanta boso.”
Bijbel Mateo 15: 3: “Y bosonan Hesus ta bisa: Pakiko boso ta kibra un Mandamento di Dios, den nomber di boso tradicionnan?”
Bijbel Mateo 15: 8-9: “E pueblo aki ta honra Mi cu nan boca, pero nan curason ta lew di Mi. E adoracion cu nan ta haci pa Mi, no ta sirbi pa nada. Y nan ensenjansa no ta nada mas cu tradicion di hende.”
Bijbel Hacobo 4: 4-5: “Hendenan infiel! Boso no sa cu amistad cu mundo ta significa, enemigo cu Dios? Esun cu kier bira amigo di mundo, ta bira enemigo di Dios! Boso ta kere cu ta pornada Scritura ta bisa: Dios kier e spirito cu E’l a pone den boso, p’E so.”
Bijbel Hebreonan 10: 26-27: “Si nos a haci pikanan boluntariamente despues di a conoce e berdad di Dios, anto no tin ningun sacrificio mas pa kita nos pikanan. Sino solamente un teribel huicio y un candela ardiente cu lo devora esnan rebelde.”
Bijbel 2 Corinthionan 6: 14-18: “No sera amistad cu hende cu no ta creyente. Kiko santidad tin di haci cu maldad? Kiko lus tin di haci cu scuridad? No por tin harmonia entre Cristo y satanas. Kiko un creyente tin di comun cu un incredulo? E tempel di Dios no tin nada di haci cu diosnan falso y anos ta e Tempel di Dios bibo. Escritura ta bisa: Lo Mi biba den nan y lo Mi anda mei mei di nan. Lo Mi ta nan Dios y nan lo ta Mi pueblo. Pesey, sali for di mei mei di nan y tene boso lew for di nan, Senjor ta bisa”.
Seferino Tromp

about 7 hours ago
Despues di e fase inicial unda a organisa cursonan general y e di dos fase unda a cuminsa traha specifico riba un plan strategico, Comite Olimpico Arubano (COA) a traves di su direccion di Desaroyo a duna unicio na fase 3 di Capacity Building Training (CBT). E curso di CBT ta diseña pa yuda federacionnan

Despues di e fase inicial unda a organisa cursonan general y e di dos fase unda a cuminsa traha specifico riba un plan strategico, Comite Olimpico Arubano (COA) a traves di su direccion di Desaroyo a duna unicio na fase 3 di Capacity Building Training (CBT). E curso di CBT ta diseña pa yuda federacionnan miembro di COA eleva nivel di maneho pa asina por logra nan metanan como organisacion deportivo. Fase 3 di CBT lo duna enfasis riba e necesidad mas importante di cada federacion y lo duna guia individualisa hunto cu un experto den e materia pa asina por desaroya e punto di atencion. Durante e prome reunion di informacion dialuna pasa reuni cu 4 federacion pa asina cuminsa splica e proceso planea pa e di 3 fase di CBT y cuminsa planifica e contenido di e proceso aki.

about 8 hours ago
MEP ta apoya inversionnan strategico pa desaroyo di Aruba. Pero, segun lider di fraccion Evelyn Wever-Croes, Gobierno no por papia di inversion pa futuro sin atende e crisisnan cu famianan y hobenan ta enfrenta awe. “Aruba mester inverti, pero cu inteligencia, riba un base legal y structural. Prome cu aproba Afl. 59,5 miyon pa futuro,

MEP ta apoya inversionnan strategico pa desaroyo di Aruba. Pero, segun lider di fraccion Evelyn Wever-Croes, Gobierno no por papia di inversion pa futuro sin atende e crisisnan cu famianan y hobenan ta enfrenta awe.
“Aruba mester inverti, pero cu inteligencia, riba un base legal y structural. Prome cu aproba Afl. 59,5 miyon pa futuro, nos mester sa: kiko Gobierno ta haci pa e Aruba di awe?”
Durante e debate na Parlamento, diferente crisis a wordo menciona, entre otro e costo di bida, e situacion na hospital, turismo, husticia, e sector social, salud mental y e problemanan rond di fiansa di estudio y descuento di berdad.
Segun Wever-Croes, Gobierno no ta duna e crisisnan aki e atencion necesario, apesar cu tin placa disponibel pa inversion. “Tin famia cu no por cubri nan gastonan mensual. Con e fondo aki ta yuda nan? Niun florin di e Afl. 59,5 miyon ta destina especificamente pa atende e crisisnan cu nos ta enfrenta awor.”
MEP ta cuestiona tambe e financiamiento di e agenda di inversion. Di e Afl. 59,5 miyon cu gobierno kier gasta, solamente Afl. 33,3 miyon ta disponibel actualmente. E diferencia di Afl. 26,2 miyon depende di aportenan y surplusnan cu Parlamento ainda no a aproba, pues ta promesanan cu ainda no ta cumpli.
Ademas, no tin suma reserva pa proyecto especifico, y e conseho di e Comision di Inversion y Evaluacion no a wordo comparti cu Parlamento.
Wever-Croes a pidi e presidente di Parlamento pa suspende e reunion te ora e conseho di e comision ta disponibel, manera ley ta stipula, pero presidente a nenga esey.
“Nos no ta contra inversion. Pero un inversion cu no por splica cua problema e ta resolviendo, no ta un inversion responsabel. Sin claridad, sin cobertura financiero y sin evaluacion, Gobierno ta pidi Parlamento pa firma un check blanco. MEP no ta participa na gobernacion iresponsabel pasobra nos a mira caba den pasado cuanto daño esey ta causa na nos cuidadanonan”, segun Evelyn Wever-Croes.