
about 4 hours ago
Recien Corte di Husticia a trata e caso penal cu Ministerio Publico a cuminsa contra e hombernan R.H.T.(19) y e Colombiano biba na Aruba R.B.V. (29). Ambos ta wordo acusa di posecion di arma di candela y tambe di lo a menaza hende cu arma. SOLO DI PUEBLO por a compronde cu Fiscal a exigi

Recien Corte di Husticia a trata e caso penal cu Ministerio Publico a cuminsa contra e hombernan R.H.T.(19) y e Colombiano biba na Aruba R.B.V. (29). Ambos ta wordo acusa di posecion di arma di candela y tambe di lo a menaza hende cu arma.
SOLO DI PUEBLO por a compronde cu Fiscal a exigi castigo pisa pa ambos pero Hues a reduci e castigo pasobra den e caso di R.B.V. e no ta haya proba amenaza mientras cu den e caso di R.H.T. el a dun’e un chens pa e bay school.
MENAZA CU ARMA
E acusacionnan ta cu entre 1 November 2025 y Februari 2026 nan tabatin posecion di armanan. R.H.T. tambe ta wordo acusa cu riba e anochi di 23 – 24 Januari 2026, el a menaza homber cu arma na The Molen. R.B.V. lo tabata problema na The Molen na Februari 2026.
Hues a bisa ariba e anochi di 23 pa 24 Januari 2026, R.H.T. lo a menaza hende cu arma. R.H.T. a bisa Hues cu e homber S.H. a bay busca problema y a menace. Segun R.H.T., e ora ey el a menaza S.H. cu un arma airsoft. Hues a bisa cu e homber S.H. a bisa cu e conoce R.B.V. y tabatin discusion cu R.H.T. Segun S.H., R.H.T. a los 2 tiro riba dje. R.H.T. a nenga esey. Hues a bisa cu tin imagen di video di seguridad caminda ta mira R.H.T. ta manera coy un arma ora cu S.H. tabata cana bay riba dje. Segun R.H.T., S.H. a bis’e cu e tambe tin arma di candela. R.H.T. a bisa Hues cu el a sinti’e den un situacion fastioso y a saca e pistool “airsoft”.
ACUSADO NO KIER PAPIA
Hues a puntra pakico R.H.T. tabata cana cu un arma “airsoft”. R.H.T. a bisa cu e no ta bisa nada. Hues a puntr’e con a yega na e arma y R.H.T. no kier bisa nada. Hues a bisa R.H.T. cu si e no duna contestanan, e ta crea e situacion pa Hues haya su mesun opinion. Hues a mustra cu e ora ey e por pensa cu no ta un “airsoft” sino un arma di berdad. R.H.T. a keda para riba cu e no ta bisa nada. Hues a mustra cu R.B.V. a bisa cu el a mira discusion y cu R.H.T. tabatin un pistool “airsoft” cu el a haya patras di Calibra. Ta asina cu R.H.T. a bisa Polis cu el a haya e pistool “airsoft”.
Hues a mustra cu R.B.V. tambe tabatin un situacion na The Molen. Hues a puntra R.B.V. kico a sosode. R.B.V. a declara na Polis cu el a topa cu su ex amiga cu tabata cu un otro homber M.J. Na dado momento R.B.V. tabata cu un Jamaiquino cu a bay na un truck di cuminda y a bisa e homber “you are dead”. Ta asina cu R.B.V. a bisa Hues cu M.J. a bin molestia y na dado momento R.B.V. lo a pone man na heup y M.J. a cana bay. Segun R.B.V. el a subi su carson. Hues a bisa cu tin combersacion scucha di R.B.V. cu un dama caminda tin e impresion cu R.B.V. ta bisa cu el a pone su man riba su arma na su heup. Segun R.B.V. e tabata burachi e dia ey y a djis papia pa papia.
CELLULAR CU POTRETNAN DI ARMA
Hues a mustra cu den cellular di R.B.V. y R.H.T. a haya potretnan di arma di candela. Hues a mustra cu 11 Januari 2026 ta mira R.B.V. cu un renchi di oro y cu un arma. Despues ta mira cu R.B.V. ta mishi cu e arma. Segun R.B.V. ta un pistool “airsoft”. Tambe tin un video cu R.B.V. ta den un auto y tabatin un revolver. R.B.V. a admiti cu esey tabata un revolver di berdad. Segun S.B.V. el a haya e revolver den un drum di sushi. Hues a remarca cu den ultimo casonan cu a trata na Corte relaciona cu arma, ta un revolver Caliber 38 ta haya benta abao den vecindario di San Nicolas. Hues a puntra R.B.V., kico tabata su intension cu e revolver, si e kier a mustra tof, menaza of tira hende. R.B.V. no a contesta.
Hues a mustra cu den cellular di R.H.T. ta mira R.H.T. ta apunta un pistool riba e cellular. R.H.T. no kier a bisa nada. Hues a mustra cu na Polis, R.H.T. a admiti cu e pistool ta di berdad.
ACUSADONAN NO KIER PAPIA
Hues a remarca cu pa tanto R.B.V. y R.H.T. esaki ta preocupante. Hues a mustra cu na Aruba tin casonan di tiramento ta sosode. E ta puntra su mes pakico nan tabatin arma di candela den nan poder. Ta asina cu tanto R.B.V. como R.H.T. no kier bisa nada.
Hues a sigui bisa cu tin un otro video caminda R.B.V. y R.H.T. ta sinta banda di otro y un revolver banda di nan. Tambe tin un video di R.B.V. drumi riba cama y na cabez di e cama tin un pistool cu un peña. Esaki tabata 17 Januari 2026. Segun R.B.V. e no sa.
Hues tambe mustra cu tin mensahe di R.H.T. cu un hende caminda R.H.T. ta pidi 6500 florin pa un pistool 9 mm. Tin potret di esaki. Despues tin un mensahe di un revolver 38 caminda e ta pidi 5000 florin. Hues a puntra R.H.T. si e tabata bende arma. R.H.T. no kier bisa nada. Hues a bisa R.H.T. cu door cu e no kier bisa nada, cu e chens tey cu Hues ta bay interpreta esaki como bendemento di arma.
Hues a mustra cu tambe tin combersacion di R.B.V. cu un homber. E homber ta pidi pa un “toy” pa tira. R.B.V. lo a bisa cu e tin un revolver 38 pero sin bala pa 1800 florin. Hues a puntra R.B.V. riba esaki y el a bisa cu e ta haci uso di su derecho di keda keto.
Hues a mustra cu na 2023, R.B.V. tabata encarcela pa mesun tipo di asunto di arma di candela.
FISCAL A EXIGI CASTIGO PISA
Fiscal a bisa Hues cu e ta haya legalmente proba cu R.H.T. y R.B.V. tabatin arma den posecion. Fiscal a mustra cu den cellular di R.B.V. a haya masha hopi potret, video y stemnan cu ta mustra riba posecion di arma. R.B.V. a admiti cu tin algun di e videonan tabatin arma di berdad. Fiscal ta haya R.H.T. y R.B.V. culpabel di posecion di arma di candela.
Fiscal a sigui bisa cu R.H.T. a menaza S.H. cu un arma na The Molen. Fiscal a mustra cu por mira esaki riba camera di seguridad ariba e anochi di 23 pa 24 Januari 2026.
Fiscal a bisa cu ambos sospechoso tabatin arma riba caminda publico y tambe na cas. Fiscal a bisa cu arma ta sumamente peligroso. Hende tin arma sea pa menaza of mata. Fiscal ta haya cu R.H.T. tabata negosha den venta di arma. Fiscal a mustra cu R.B.V. tabata busca arma pa por tira riba hende. Fiscal a mustra cu na Aruba tabatin tiramento caminda hende a muri. El a mustra cu ultimo tabatin un mucha di 17 aña cu a wordo tira mata. Na opinion di Fiscal, esaki ta afecta nos turismo. Fiscal a exigi pa R.B.V. 3 aña di prison. Pa R.H.T., Fiscal a bisa cu R.H.T. ta jong y cu ta promer biaha e ta cay sera. Fiscal a exigi 36 luna di prison di cual 6 luna ta condicional cu 3 aña di prueba. Fiscal a exigi tambe pa e cellularnan di R.B.V. y R.H.T. keda confisca y e joyas di oro por wordo debolbe na R.B.V.
DEFENSA ABOGADO
Mr. Kuster di R.H.T. a bisa Hues cu tur cos ta un hecho. E abogado a mustra cu e tempo ey R.H.T. tabatin 18 aña y a haci un movecion malo. El a menaza hende cu un arma “airsoft” cu ta wordo considera como un arma di candela. E abogado a mustra cu R.H.T. ta hoben y por drecha su bida. E abogado a bisa Hues cu e mayornan di R.H.T. a mustra cu a inscribi R.H.T. pa bay school. E abogado a bisa cu un castigo largo, lo perhudica R.H.T. E abogado a bisa Hues cu e ta kere den un castigo combina cu un tempo condicional largo lo pone presion riba R.H.T. pa e sigui e caminda drechi.
Mr. Canwood di R.B.V. a bisa Hues cu e tin preguntanan. No a haya R.B.V. cu arma. E abogado a bisa Hues cu e tin problema cu e maneho di Ministerio Publico cu ta bisa cu no ta persigui ora ta entrega arma, pero si haya potret di arma riba cellular, ta persigui e persona. E abogado ta haya cu si tin un campaña bon, no ta husto cu si haya potret di arma den cellular ta persigui hende. E abogado a bisa Hues cu e no ta di acuerdo pa hende tin arma di candela y tampoco “airsoft”. E potret di R.B.V. cu arma na cabez di cama, no tin ningun indicacion cu ta un arma real. Tin video di otro hende cu stapel di placa y arma pero no ta di R.B.V. E abogado a mustra cu e combersacionnan tocante cumpra arma, no por bisa cu el a haya arma. E tabata busca arma pasobra el a wordo amenaza. E abogado ta haya cu por duna R.B.V. un chens pa drecha su bida. El a bisa cu R.B.V. tin un trabao y e castigo ta pone cu e ta perde su trabao. E abogado a pidi Hues pa duna castigo combina.
SENTENCIA
Hues a pospone e caso un rato pa evalua y despues a dicta sentencia. Hues a bisa cu riba e anochi di 23 pa 24 Januari 2026, R.H.T. na The Molen lo a menaza cu arma. Hues ta bisa cu no por bisa si ta un arma real. El a mustra cu R.H.T. ta bisa cu ta un “airsoft”. Hues ta haya cu esaki ta un menaza. Pa loke ta posecion di arma, tin hopi indicacionnan cu nan tabatin algo cu parce arma di candela. Hues a declara R.B.V. liber di e incidente na The Molen cu lo a menaza e homber J. cu un arma.
Pa loke ta imagennan di video y potret, Hues ta haya cu R.H.T. na Januari 2026, tabata ocupa riba cellular pa bende un arma di candela. Tambe cu R.H.T. a menaza riba e anochi di 23 pa 24 Januari 2026, un hende cu arma. E otronan potretnan, na opinion di Hues, no por bisa si ta realmente arma.
Pa loke ta R.B.V., 30 Januari 2026 ta mir’e cu algo parecido di arma di candela. Ariba cama drumi, na e cabez di cama ta mira un pistool cu un peña. Ademas tin combersacionnan caminda R.B.V. tabata papia di arma. Esaki entre 17 y 27 Januari 2026. Hues a bisa cu esakinan ta asuntonan serio. Armanan di candela ta sumamente peligroso. El a mustra cu na Aruba tin problemanan di gang. Constantemente ta scucha di armanan caliber 38. Hues a mustra cu recien tin un hoben asesina. Na opinion di Hues, door di tin arma di candela, R.H.T. y R.B.V. ta daña nan bida. Hues a remarca cu e acusadonan no kier bisa pakico tin arma. Esaki ta crea un preocupacion.
CASTIGO
Hues a bisa cu R.H.T. no solamente tabatin arma sino a menaza tambe y tambe tabata bende. Hues a bisa cu e ta tene cuenta cu R.H.T. ta hoben y cu mester dun’e chens pa dicidi kico lo bay haci cu su bida. Hues a condena R.H.T. na 12 luna di prison di cual 6 luna ta condicional cu 3 aña di prueba. Hues a splica cu esey ta nifica cu na Augustus 2026 R.H.T. ta sali liber y por bay school manera su mayornan a haci. Hues a hala R.H.T. su atencion cu esaki ta un chens y si e faya den e 3 añanan di prueba, e lo bay sera atrobe.
Hues a condena R.B.V. na 16 luna di prison di cual 6 luna ta condicional cu 3 aña di prueba. Hues a mustra cu anterior caba R.B.V. a wordo condena pa arma. Hues a confirma e beslagnan cu Fiscal a bisa riba e cellularnan.

about 5 hours ago
Director di Direccion di Naturalesa y Medio Ambiente (DNM), Gisbert Boekhoudt, a participa awe na un reunion cu prome minister Mike Eman y diferente otro instancia envolvi den handhaving pa tene nos isla limpi. E meta ta pa combina limpiesa cu control efectivo, pa lugarnan publico no solamente wordo haci limpi, sino tambe keda limpi.

Director di Direccion di Naturalesa y Medio Ambiente (DNM), Gisbert Boekhoudt, a participa awe na un reunion cu prome minister Mike Eman y diferente otro instancia envolvi den handhaving pa tene nos isla limpi. E meta ta pa combina limpiesa cu control efectivo, pa lugarnan publico no solamente wordo haci limpi, sino tambe keda limpi.
Gobierno ta organisando un Dia Nacional pa Cuida Aruba, pues un dia unda Aruba henter ta haci limpi tur skina di nos isla. Sinembargo, segun Boekhoudt, haci un luga limpi ta solamente un parti di e solucion. Mester preveni tambe cu hende bolbe tira sushi na e sitio door di benta of laga sushi atras. “Haci limpi ta un cos, pero percura pa e keda limpi durante un periodo duradero ta parti di handhaving,” Boekhoudt a splica. Durante e reunion, DNM, Bureau City Inspector (BCI), Korps Politie Aruba (KPA) y Ministerio Publico (OM) a delibera tocante e posibilidadnan pa fortalece supervision y aplicacion di ley. E instancianan a analisa con nan por traha hunto y con cada servicio por contribui for di su propio responsabilidad y experiencia. Boekhoudt a indica cu ya tin reglanan pa combati contaminacion y tiramento ilegal di sushi. E Algemene Politieverordening (APV), por ehempel, tin articulonan cu ta stipula unda por y unda no por tira sushi. Ademas, tin reglanan pa establecimiento y companianan cu ta procesa desperdicio.
E tarea di DNM ta, entre otro, studia e articulonan relevante y determina con e control por wordo structura di e miho manera. Afdeling Inspectie di DNM y BCI lo ricibi sosten di KPA. Polis tin mas experiencia cu supervision, preparacion di rapport y traha di proces-verbaal. “Un lo yuda otro pa percura cu e proces-verbaal ta bon argumenta, asina cu Ministerio Publico por sigui cu e proceso,” e director a bisa. Durante e combersacion tambe a wordo papia di e multanan relaciona cu violacion di e reglanan.
E director di DNM a sali optimista for di e reunion. Segun dje, tin bon boluntad entre tur e stakeholders participante. Tambe el a destaca cu prome minister Eman tin un vision cla tocante unda Gobierno kier bay, kico e kier logra y cua aporte cada servicio mester duna.E intencion ta pa crea un combinacion efectivo entre limpiesa, prevencion y handhaving. “Haci limpi ta un cos, pero mantene limpi ta e combinacion cu nos ta buscando,” Boekhoudt a conclui

about 5 hours ago
Diabierna mainta e bapor ARC 24 de Julio di Armada di Colombia a yega Aruba pa un bishita special durante e fin di siman. E bishita ta coincidi cu celebracion di Dia di Independencia di Colombia y conmemoracion di mas cu 200 aña di relacion diplomatico entre Colombia y Reino Hulandes. Na waf di Oranjestad,

Diabierna mainta e bapor ARC 24 de Julio di Armada di Colombia a yega Aruba pa un bishita special durante e fin di siman. E bishita ta coincidi cu celebracion di Dia di Independencia di Colombia y conmemoracion di mas cu 200 aña di relacion diplomatico entre Colombia y Reino Hulandes. Na waf di Oranjestad, Prome Minister Mike Eman, acompaña pa su esposa Doina Eman-Neagoy, a ricibi capitan di ARC 24 de Julio. Durante e ceremonia oficial di bonbini, himno di Aruba y himno di Colombia a wordo toca. Tambe presente na e ceremonia tabata Minister di Turismo, Transporte y Labor, Wendrick Cicilia, miembronan di Parlamento, Consul di Colombia na Aruba, Gustavo Serrano Amaya, y director di Aruba Ports Authority N.V. (APA), Marc Figaroa.
Consul Serrano Amaya a splica cu ARC 24 de Julio ta un bapor completamente diseña y construi na Colombia, den instalacionnan di Armada di Colombia. E bapor a sali for di Cartagena y, despues di su estadia na Aruba, lo continua su biahe pa un otro waf. Durante e fin di siman, e comunidad tin oportunidad pa bishita e bapor na waf turistico di Aruba. Diabierna y diasabra e bapor ta habri pa publico di 9:00 di mainta pa 6:00 di atardi. Diadomingo e orario di bishita ta di 11:00 di mainta pa 6:00 di atardi. Entrada ta via Gate 4 y no tin ningun rekisito special pa bishitante por drenta. Diadomingo lo tin un celebracion special di 9:00 pa 11:00 di mainta den cuadro di Dia di Independencia di Colombia, cu oficialmente ta 20 di juli. Durante e actividad lo conmemora tambe 216 aña di independencia di Colombia.
Prome Minister Mike Eman a destaca e contribucion valioso di comunidad colombiano na desaroyo di Aruba. Segun Prome Minister, miembronan di e comunidad ta contribui cu nan talento, energia y dedicacion den tur faceta di nos sociedad. Prome Minister a indica cu bishita di ARC 24 de Julio ta brinda un oportunidad pa mustra no solamente hospitalidad di Aruba, sino tambe e calor y amistad cu ta existi entre pueblo Arubano y pueblo Colombiano. El a expresa admiracion pa e progreso cu Colombia a logra y pa e manera cu e pais a supera diferente reto. Tambe el a destaca e capacidad, specialismo y conocemento colombiano cu a haci construccion di un bapor avansa manera ARC 24 de Julio posibel.
E bishita ta reuni representantenan oficial y comunidad den un momento di amistad, reconocemento y celebracion. Alabes, e ta reafirma e relacion historico y cooperacion cu ta existi entre Aruba y Colombia.

about 5 hours ago
Aruba Ports Authority (APA) a uni su forsa cu Gobierno di Aruba pa sostene Dia pa Cuida Aruba, cu lo tuma luga diasabra, 25 di juli 2026. Durante un momento cu prensa na Harbour Arena, Prome Minister mr. Mike Eman, Minister di Turismo, Transporte y Labor mr. Wendrick Cicilia y CEO di APA, Marc Figaroa,

Aruba Ports Authority (APA) a uni su forsa cu Gobierno di Aruba pa sostene Dia pa Cuida Aruba, cu lo tuma luga diasabra, 25 di juli 2026. Durante un momento cu prensa na Harbour Arena, Prome Minister mr. Mike Eman, Minister di Turismo, Transporte y Labor mr. Wendrick Cicilia y CEO di APA, Marc Figaroa, a presenta e participacion di APA den e campaña nacional di limpiesa.
Como parti di e iniciativa, lo instala ocho baki na Harbour Arena pa duna habitantenan di Playa y e barionan den cercania oportunidad di deshaci di desperdicio. E localidad aki ta forma parti di un total di 26 sitio rond Aruba caminda lo coloca baki y ofrece sosten na e comunidad durante e dia di limpiesa.
Prome Minister Mike Eman a enfatisa cu Dia pa Cuida Aruba ta basa riba colaboracion entre Gobierno, companianan estatal, sector priva, varios fundacion, asociacion, centro di bario y e boluntarionan. E meta no ta solamente pa limpia Aruba durante un dia, sino tambe pa stimula un cambio di mentalidad y fortalece e responsabilidad comparti pa mantene nos isla limpi.
Minister Wendrick Cicilia a resalta cu limpiesa di Aruba ta directamente relaciona cu calidad di bida di nos comunidad y cu calidad di nos producto turistico. Aruba ta conoci internacionalmente como un destino limpi, agradabel y bon cuida. Espacionan publico y infrastructura limpi ta importante tanto pa nos propio habitantenan como pa e bishitantenan cu ta disfruta di nos isla. Segun Minister Cicilia, e campaña ta brinda oportunidad pa recupera e balornan cu semper a caracterisa Aruba: amor pa pais, boluntariado, responsabilidad y colaboracion. Un Aruba limpi ta contribui na un ambiente harmonioso y na un destino mas atractivo pa turista pero tambe local.
Marc Figaroa, a resalta e participacion di Aruba Ports Authority cu ta mustra e sosten amplio cu Dia pa Cuida Aruba ta ricibi. APA lo facilita e ocho baki na Harbour Arena y lo contribui cu coordinacion y sosten logistico pa percura pa e actividad cana bon.
Gobierno di Aruba y APA ta invita tur ciudadano, empresa, fundacion, asociacion y grupo di voluntario pa forma parti di e accion nacional dia 25 di juli. Un Aruba dushi pa biba y dushi pa bishita ta responsabilidad di nos tur.

about 5 hours ago
Un deseo personal di un pashent a hiba na Aruba na un desaroyo hopi mas amplio den cuido di salud. Motibo tabata un señora den su ultimo fase di bida cu no tabata kier a pasa su ultimo dianan den hospital, sino na cas, den su mesun ambiente conoci, rondona pa su sernan keri. Den

Un deseo personal di un pashent a hiba na Aruba na un desaroyo hopi mas amplio den cuido di salud. Motibo tabata un señora den su ultimo fase di bida cu no tabata kier a pasa su ultimo dianan den hospital, sino na cas, den su mesun ambiente conoci, rondona pa su sernan keri. Den hospital tabata mantene su dolor insoportabel bao di control cu un pomp di morfina. Como cu e tratamentou aki no tabata disponibel na cas na Aruba, el a dicidi toch den tur modo di bay cas, a pesar di e conocemento cu lo a duna un poco tempo prome cu otro medicacion di dolor lo tabata suficientemente efectivo. Fundashon Ultimo Deseo Aruba (FUDA) a haya e oportunidad di cumpli cu su deseo y a hib’e cas.
E experiencia aki a haci dolorosamente cla cu na Aruba un link importante ta falta den e cuido paliativo. Mientras cu den hopi otro pais ya pa varios aña caba ta haci uzo di pompnan di infuus portatil cu cual pashentnan por wordo trata na un forma sigur na cas, e posibilidad aki no ta existi ainda na Aruba. Loke inicialmente tabata parce un situacion individual, den realidad a resulta di ta parti di un problema mucho mas amplio y structural.
Pa e motibo aki, Fundashon Ultimo Deseo Aruba (FUDA) a tuma e iniciativa pa lanta un grupo di proyecto multidisciplinario, consistiendo entre otro di specialistanan medico, dokternan di cas, boticario, enfermeronan y otro profesionalnan di cuido. Conhuntamente nan ta traha riba solucionnan pa haci combation di dolor specialisa via pompnan di infuus na un manera responsabel posibel tambe den e situacion na cas.
E problematica aki ta existi ya pa varios aña caba y no ta e resultado di un solo incidente. E obstaculonan mas importante ta den e falta di un base legal adecuado, e financiamento di e forma di cuido aki y e desaroyo mas amplio di experticio den e cuido na cas. P’esey e grupo di proyecto no ta traha solamente riba un solucion practico, sino tambe riba e legislacion necesario, normanan di calidad, formacion y implementacion.
Den e ultimo periodo, e grupo di proyecto a sostene combersacionnan constructivo cu entre otro Minister di Salubridad Publico, conseheronan di maneho, henter e directiva di hospital, AZV, Inspectie Volksgezondheid, Directie Volksgezondheid, Kwaliteitsinstituut Gezondheidszorg, Directie Ouderenzaken y Presidente di e Comision di Salubridad y Cuido di Anciano di Parlamento. E urgencia di e topico aki ta wordo reconoci ampliamente y e iniciativa a ricibi atencion caba riba diferente nivel.
E grupo di proyecto ta expresa su aprecio pa e disponibilidad di tur e organisacionnan envolvi pa pensa hunto riba e desaroyo aki. Na mes momento e ta pidi pa diligencia. Cada pashent merece acceso na cuido paliativo adecuado na e luga husto y na e momento husto. E legislacion nobo ta ofrece un oportunidad unico pa haci combation di dolor specialisa via pompnan di infuus posibel den e situacion na cas. Cu esaki Aruba por duna un paso importante pa un cuido paliativo duradero, centra riba e ser humano y di un calidad halto.
Pasobra finalmente ta trata di algo hopi simpel: duna hende e posibilidad na un manera humano pa, ora cu esaki ta medicamente responsabel, pasa nan ultimo fase di bida na e luga caminda nan ta sinti nan mes mas comodo, den nan mesun ambiente conoci, rondoná pa e hendenan cu nan ta stima y sin cu nan tin cu sufri dolor insoportabel. E grupo di proyecto no ta para y ta sigui pidi atencion na tur e instancianan envolvi pa yuda haya un solucion. Y nan ta spera cu e problema aki den un tempo cortico lo pertenece na pasado.